Profilul consumatorului român de droguri: o face de la 12 ani, e de condiţie bună, riscă să moară de inimă
Twitter
Facebook
Email
Imprimă
Şapte dintre pacienţii doctorului Adrian Abagiu au murit de endocardită. Această infecţie a inimii este trecută în certificatul de deces drept cauză a morţii, însă în fişa medicală nu se precizează că endocardita a fost provocată de consumul de etnobotanice. Încă nu s-au inventat testele care să identifice aceste substanţe în sângele sau urina pacienţilor.
Astfel, deşi medicii, voluntarii care lucrează cu dependenţii de dorguri şi chiar consumatori înşişi spun că se moare pe capete din cauza drogurilor legale, oficial, în România niciun deces nu a fost provocat de aceste substanţe.
„Se ştie că la pacienţii care se injectează cu heroină, în jur de 5% dintre ei fac pe parcursul unui an infecţie la inimă - endocardită. Jumătate din endocarditele astea erau cu ciuperci - fungice. Se răspundea destul de bine la tratament, nu se ajungea la insuficienţă cardiacă severă care să necesite înlocuire de valvă şi aşa mai departe”, spune doctorul Adrian Abagiu, de la Institutul de Boli Infecţioase Matei Balş.
„La consumatorii de legale injectabile, 25% fac într-un an infecţii de genul acesta şi toate sunt microbiene. Mai ales stafilococii induc infecţii masive. Şapte dintre pacienţii noştri au murit de complicaţiile endocarditei”, spune Adrian Abagiu.
Medicul se ocupă de ani buni de tratamentul substitutiv cu metadonă pentru pacienţii dependenţi de heroină care încearcă să se lase. De la apariţia drogurilor legale, însă, lucrurile s-au complicat. Noile substanţe sunt puţin cunoscute, formulele lor chimice se schimbă odată la câteva luni, efectele sunt mult mai grave decât ale dorgurilor clasice, iar tratamentele care funcţionau în cazul heroinei, de exemplu, nu merg în cazul dorgurilor legale.
De asemenea, dacă numărul de dependenţi de heroină din România era de aproximativ 20.000, în cazul drogurilor legale, doctorul Abagiu estimează că numărul de consumatori ar fi de 500.000. Din care 100.000 folosesc droguri injectabile, ceea ce-i supune la riscuri majore.
Potrivit studiului „Evaluarea riscurilor asociate consumului de substanţe noi cu proprietăţi psihoactive în rândul copiilor şi tinerilor din România”, etnobotanicele (oficial denumite „Substanţe noi cu proprietăţi psihoactive – SNPP) sunt cele mai consumate droguri din România, la ora actuală. Preferate chiar canabisului, care era până acum drogul cel mai des utilizat.
Studiul, realizat de ONG-ul Romanian Harm Reduction Network (RHRN) în colaborare cu UNICEF, MAI şi Agenţia Naţională Antidrog, constă în interviuri cu 120 de consumatori din principalele oraşe ale ţării, interviuri cu medici, psihiatri şi factori de decizie din instituţiile statului care se ocupă de această problemă, precum şi din datele culese de pe forumurile online frecventate de consumatorii de droguri legale.
Cine consumă „legale”?
Potrivit studiului, consumatorii de „legale” au vârste cuprinse între 11 şi 40 de ani. Dacă vârsta medie a consumatorilor intervievaţi este de 17 ani, se observă totuşi un consum semnificativ în rândul copiilor cu vârste de până la 15 ani. Sumele cheltuite de persoanele care consumă regulat “legale” variază între 10 şi 300 de lei pe zi. În medie, suma se ridică la aproximativ 53 de lei/zi.
Doctorul Adrian Abagiu se confruntă frecvent cu cazuri de adolescenţi care devin dependenţi de droguri legale.
„Din datele noastre, consumul de droguri începe în jurul vârstei de 12 - 14 ani. Am văzut frecvent părinţi aducându-şi copilul de 14 ani, care, în momentul în care stau de vorbă cu el, îmi spune că a început să consume cam de doi ani. Deci consumul începe undeva la 12 ani”, spune doctorul Abagiu.
Mulţi dintre părinţi nu ştiu ce face face copilul lor. „De multe ori vin la camera de gardă părinţi cu copii care au febră 40 de grade şi care sunt convinşi că aceştia au o infecţie urâtă în corp. Da, dar nu era inecţie de microbi, ci infecţie de drog”...
Tocmai pentru că nu există încă teste care să depisteze astfel de substanţe în urină, doctorul Abagiu cooperează acum cu medicii din camerele de gardă pentru a-i învăţa care sunt semnele consumului de etnobotanice.
„Cineva care consumă legale, un plic de 0,25 grame, un sfert cum spun ei, câteva zile, practic rămâne cu o tahicardie de fond încă şapte zile de când a folosit ultima doză. Dacă găseşti un puştan de-ăsta cu frecvenţa cardiacă de peste 90 de bătăi pe minut, foarte probabil consumă sau a consumat zilnic mai mult timp, sau a consumat în ultimele zile. Asta ar fi o probă”, spune Adrian Abagiu.
Un alt semn este scăderea în greutate foarte bruscă.
„Îţi dai seama când vezi că slăbesc. Stimulantele acestea, amfetaminele, de fapt, au fost inventate, iniţial, ca soluţie de slăbit. Să-ţi potolească centrul saţietăţii din creier şi să nu mănânci. Într-adevăr, am avut o pacientă care nouă zile nu a mâncat, nu a dormit, nu a băut şi a slăbit 11 kilograme. A făcut în final crash-ul, că e ca la cocaină, cazi şi dormi trei zile, iar când te trezeşti, iarăşi o iei de la capăt, căci e dependenţa psihică care te face să vrei să consumi”, spune medicul.
„O altă metodă este să te uiţi la pupila omului. Dacă este pe heorină, pe opiacee, pupila lui e mică. În momentul în care este în sevraj, pupila lui e mare. Aceste legale stimulante le fac pupila mare. Dacă îl găseşti pe unul agitat, cu pupila mare, te gândeşti fie că e în sevraj de heroină, fie că de-abia şi-a făcut nişte legale, dacă mai e şi tahicardic. Nenorocirea e că dacă le ia pe amândouă, nu mai vezi nimic. Vezi doar că pupila e mai greu reactivă, ceea ce e mult mai greu de depistat”.
Potrivit studiului RHRN, obiceiul de a amesteca drogurile este destul de răspândit. Mai mult de jumătate dintre consumatorii chestuinaţi au declarat că au folosit mai multe tipuri de produse “legale” în ultimele 30 de zile. Pe lângă alcool, alături de “legale”, se consumă droguri ilicite sau medicamente: heroină, amfetamine, aurolac, cocaină, marijuana, inhalanţi de tip prenadez, diazepam, valium, rofedex, tusin.
Pentru că stimulentele sintetice afectează ritmul cardiac foarte puternic, consumatorii tind să combine drogul legal cu o substanţă calmantă, care poate fi diazepamul, marijuana sau chiar heroina.
Care sunt „legalele” cele mai utilizate
Drogurile legale pot fi împărţite în două categorii. Sunt produsele de tip Spice, care în general se fumează şi amestecurile de prafuri cu efect energizant, care se prizează pe nas sau se injectează odată dizolvate în apă.
Potrivit monitorizării comenzilor online şi a răspunsurilor consumatorilor, cele mai populare produse de tip Spice sunt Diesel, Katana, Bonsai şi M6. Cât priveşte amestecurile de prafuri energizante, cele mai populare sunt Pure, Magic Cristal şi Charge.
“Ele sunt ierburi care pot fi şi leuştean uscat, dar care sunt înmuiate în canabinoizi sintetici. Există o serie de efecte pe care le produc aceşti canabinoizi sintetici. Partea cea mai proastă este că, făcând parte din categoria de designer drugs, ele produc dependenţă de patru - cinci ori mai repede decât bătrâna marijuana. Puteai să fumezi marijuana o perioadă lungă până să ajungi la dependenţă. Astea produc dependenţă mult mai repede”, spune doctorul Abagiu referindu-se la produsele de tip Spice.
Şi stimulentele sintetice dau dependenţă foarte repede. „La a 10-a utilizare, fie prin prizare, fie prin injectare, 50% sunt deja dependenţi. Crează dependenţă foarte repede”, spune Adrian Abagiu.
Medicul are o experienţă îndelungată în tratarea dependenţei de heroină. Aici, tratamentul presupune înlocuirea heroinei cu metadona, substanţă la care se renunţă în cele din urmă cu un efort relativ mai mic. Pentru dependenţii de „legale” nu există însă un astfel de tratament substitutiv.
“Există doar psihoterapia şi tratamentul cu sedative. La cei care încearcă să se lase le recomand tratamente cu medicamente uşoare, chiar din plante, ca să nu înlocuieşti o dependenţă de etnobotanice cu alta de diazepam. Eu personal, le mai recomand şi băuturi energizante. Le-am zis pacienţilor mei - dom'le, când îţi vine piticul şi vrei să iei legale, mai curând bea un Red Bull. O să fie aşa, un surogat de senzaţie, dar poate să te ajute să treci peste momentul acela”.
Peste 80 de infectări cu HIV în 2011
Potrivit studiului RHRN, în jur de 20% din utilizatorii de droguri legale se injectează. Dintre consumatorii chestionaţi care folosesc drogurile pe cale injectabilă, o treime au recunoscut că au hepatită C. Trei au spus că au hepatită B, iar unul din ei s-a declarat pozitiv la HIV.
Riscul de răspândire al hepatitelor şi al virusului HIV este unul considerabil în cazul lor, pentru că seringile sunt deseori folosite în comun.
Doctorul Abagiu spune că această situaţie este mult înrăutăţită şi de faptul că programele de distribuire de seringi în comunităţile de consumatori este pus în pericol.
În încercarea de a stopa răspândirea bolilor precum hepatita C sau HIV/SIDA în rândul consumatorilor, voluntarii ONG-urilor merg săptămânal în rândul utilizatorilor de droguri injectabile şi fac schimb de seringi.
Împărţind seringi nefolosite şi înlăturându-le pe cele deja utilizate, aceştia speră să minimalizeze riscul de răpândire a bolilor care se transmit prin sânge. Costurile acestor programe pentru România au fost acoperite, până în 2010, de către Observatorul European de Monitorizare a Drogurilor şi Adicţiilor. Din 2010, însă, finanţarea trebuia să fie preluată de Ministerul Sănătăţii, care putea asigura aceşti bani fie de la buget, fie accesând fonduri europene.
Ministerul Sănătăţii a abandonat însă programul. Fonduri europene au reuşit să fie accesate de ONG-ul Asociaţia Română Anti-SIDA (ARAS), însă din banii obţinuţi se pot acoperi doar trei sferturi din numărul de seringi de până în 2010. Asta în condiţiile în care, spune Adrian Abagiu, numărul de consumatori de droguri injectabile a crescut de cinci ori din 2008 până în prezent, ajungând la 100.000.
„În momentul în care numărul celor care se injectează a crescut de cinci ori, iar numărul de seringi pe care le dădeam a scăzut la trei sferturi, rezultatul este că, faţă de 2010, unde am avut cam 3 - 5 pacienţi seropozitivi, de la începutul anului acestuia sunt peste 80 de pacienţi cu HIV din rândul consumatorilor de droguri intravenoase. Or, numai cu banii alocaţi tratamentului a trei pacienţi de SIDA se puteau completa banii pentru schimbul de seringi. Întotdeauna prevenirea costă mai puţin ca tratarea. Dar se pare că noi nu vrem să învăţăm chestia asta”.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Comentariile sint moderate!