Dianthus Medias a realizat o prezentare despre ceea ce inseamna (sau poate insemna) Muntele in viata noastra ... A se urmari, "full screen", butonul dreapta jos ... La Multi Ani, mai buni decit cei care au trecut!
Legaturi si articole
miercuri, 29 decembrie 2010
marți, 28 decembrie 2010
Gândul vă prezintă imagini spectaculoase dintr-un muzeu cum n-a văzut Bucureştiul
De vazut in 2011 ...
NOUL ANTIPA, CEL MAI FRUMOS LOC DIN ROMÂNIA ÎN 2011. Gândul vă
prezintă imagini spectaculoase dintr-un muzeu cum n-a văzut
Bucureştiul. GALERIE FOTO
de Bogdan Cristea
<http://www.gandul.info/bogdan-cristea.html?q=author:2680896&author=Bogdan%20Cristea>
| duminică, 19:35
NOUL ANTIPA, CEL MAI FRUMOS LOC DIN ROMÂNIA ÎN 2011. Gândul vă prezintă
imagini spectaculoase dintr-un muzeu cum n-a văzut Bucureştiul. GALERIE FOTO
NOUL ANTIPA, CEL MAI FRUMOS LOC DIN ROMÂNIA ÎN 2011. Gândul vă prezintă
imagini spectaculoase dintr-un muzeu cum n-a văzut Bucureştiul. GALERIE FOTO
NOUL ANTIPA, CEL MAI FRUMOS LOC DIN ROMÂNIA ÎN 2011. Gândul vă prezintă
imagini spectaculoase dintr-un muzeu cum n-a văzut Bucureştiul. GALERIE FOTO
NOUL ANTIPA, CEL MAI FRUMOS LOC DIN ROMÂNIA ÎN 2011. Gândul vă prezintă
imagini spectaculoase dintr-un muzeu cum n-a văzut Bucureştiul. GALERIE FOTO
NOUL ANTIPA, CEL MAI FRUMOS LOC DIN ROMÂNIA ÎN 2011. Gândul vă prezintă
imagini spectaculoase dintr-un muzeu cum n-a văzut Bucureştiul. GALERIE FOTO
NOUL ANTIPA, CEL MAI FRUMOS LOC DIN ROMÂNIA ÎN 2011. Gândul vă prezintă
imagini spectaculoase dintr-un muzeu cum n-a văzut Bucureştiul. GALERIE FOTO
NOUL ANTIPA, CEL MAI FRUMOS LOC DIN ROMÂNIA ÎN 2011. Gândul vă prezintă
imagini spectaculoase dintr-un muzeu cum n-a văzut Bucureştiul. GALERIE FOTO
NOUL ANTIPA, CEL MAI FRUMOS LOC DIN ROMÂNIA ÎN 2011. Gândul vă prezintă
imagini spectaculoase dintr-un muzeu cum n-a văzut Bucureştiul. GALERIE FOTO
NOUL ANTIPA, CEL MAI FRUMOS LOC DIN ROMÂNIA ÎN 2011. Gândul vă prezintă
imagini spectaculoase dintr-un muzeu cum n-a văzut Bucureştiul. GALERIE FOTO
NOUL ANTIPA, CEL MAI FRUMOS LOC DIN ROMÂNIA ÎN 2011. Gândul vă prezintă
imagini spectaculoase dintr-un muzeu cum n-a văzut Bucureştiul. GALERIE FOTO
NOUL ANTIPA, CEL MAI FRUMOS LOC DIN ROMÂNIA ÎN 2011. Gândul vă prezintă
imagini spectaculoase dintr-un muzeu cum n-a văzut Bucureştiul. GALERIE FOTO
NOUL ANTIPA, CEL MAI FRUMOS LOC DIN ROMÂNIA ÎN 2011. Gândul vă prezintă
imagini spectaculoase dintr-un muzeu cum n-a văzut Bucureştiul. GALERIE FOTO
NOUL ANTIPA, CEL MAI FRUMOS LOC DIN ROMÂNIA ÎN 2011. Gândul vă prezintă
imagini spectaculoase dintr-un muzeu cum n-a văzut Bucureştiul. GALERIE FOTO
NOUL ANTIPA, CEL MAI FRUMOS LOC DIN ROMÂNIA ÎN 2011. Gândul vă prezintă
imagini spectaculoase dintr-un muzeu cum n-a văzut Bucureştiul. GALERIE FOTO
NOUL ANTIPA, CEL MAI FRUMOS LOC DIN ROMÂNIA ÎN 2011. Gândul vă prezintă
imagini spectaculoase dintr-un muzeu cum n-a văzut Bucureştiul. GALERIE FOTO
NOUL ANTIPA, CEL MAI FRUMOS LOC DIN ROMÂNIA ÎN 2011. Gândul vă prezintă
imagini spectaculoase dintr-un muzeu cum n-a văzut Bucureştiul. GALERIE FOTO
NOUL ANTIPA, CEL MAI FRUMOS LOC DIN ROMÂNIA ÎN 2011. Gândul vă prezintă
imagini spectaculoase dintr-un muzeu cum n-a văzut Bucureştiul. GALERIE FOTO
NOUL ANTIPA, CEL MAI FRUMOS LOC DIN ROMÂNIA ÎN 2011. Gândul vă prezintă
imagini spectaculoase dintr-un muzeu cum n-a văzut Bucureştiul. GALERIE FOTO
NOUL ANTIPA, CEL MAI FRUMOS LOC DIN ROMÂNIA ÎN 2011. Gândul vă prezintă
imagini spectaculoase dintr-un muzeu cum n-a văzut Bucureştiul. GALERIE FOTO
*· Lucrările de modernizare a muzeului bucureştean, începute în urmă cu
doi ani, sunt aproape de final, publicul urmând a se bucura, de la
începutul lui 2010, de noutăţile şi atracţiile costisitoare cu care
clădirea de la Şosea îi va întâmpina*
"Antipa" devenise, în ultimele decenii, un loc comun pentru a desemna
ideea de vechitură, iar muzeul de ştiinţe ale naturii ce poartă
respectivul nume ajunsese nefrecventabil, părând condamnat definitiv la
desuetudine. Piesele amalgamate şi prezentate plictisitor, lipsa unei
comunicări cu publicul, spaţiile aglomerate au făcut ca un muzeu valoros
şi interesant în sine să fie desconsiderat, deşi, în momentul în care a
fost gândit de Grigore Antipa, la începutul secolului al XX-lea, era
unul dintre cele mai moderne muzee de acest gen din Europa.
*·* *De doi ani clădirea ce-l adăposteşte s-a închis însă, suferind
modificări radicale de concepţie, care au costat aproape 13 milioane de
euro, sumă alocată de Ministerul Culturii*. Directoarea adjunctă a
Muzeului Antipa, Ioana Matache, ne-a asigurat că lucrările de
modernizare au fost efectuate în proporţie de 85% şi a promis că *la
începutul lui 2011 vizitatorii vor avea din nou acces în muzeu*, unde
vor fi întâmpinaţi, pe lângă obişnuitele animale, insecte, schelete sau
roci, şi de *facilităţi tehnologice de ultimă oră.*
publicitate
Click Here
*·* Preţurile biletelor de intrare nu vor fi, totuşi, afectate de toate
aceste schimbări costisitoare, deşi directoarea admite că ele ar putea
fi influenţate de evoluţia generală a preţurilor. În principiu, însă,
*muzeul va rămâne accesibil, din punct de vedere financiar, publicului
larg.*
*Scenariul care a trezit fosilele la viaţă*
Prima schimbare semnificativă de la "Antipa" este aceea că animalele nu
mai sunt prezentate publicului sistematic, pe grupe şi subgrupe, ca la
nesuferitele ore de biologie de la şcoală, ci în aşa-numitele "diorame",
care sunt, de fapt, nişte vitrine ce expun animalele în mediul lor de
viaţă, refăcut, în mod artificial, *cu efecte speciale de sunet şi
lumină, după modelul marilor muzee occidentale*.
Fiecare dioramă, care înfăţişează câte o bioregiune din fauna României
sau din cea mondială, de la mediul acvatic la cel alpin, este concepută
după un anumit scenariu, menit să atragă privirile vizitatorilor, care
vor fi încurajaţi să afle detalii despre diversele animale accesând
*infotouch-urile instalate în faţa fiecărei vitrine*. Conceptul care stă
la baza reorganizării muzeului este, de altfel, interactivitatea, cei ce
vor veni la muzeu nemaiasistând pasiv la o înşiruire oarecare de
exponate, ci căutând şi descoperind ei înşişi informaţia. Vor fi
*proiecţii în spaţii special amenajate, plasme la tot pasul, holograme*.
Până şi pardoseala unor încăperi a fost modificată, fiind supraînălţată,
din sticlă transparentă, pentru a lăsa impresia de modernitate.
*Lucruri necunoscute din viaţa Muzeului Antipa*
Ceea ce se ştie, în general, despre "Antipa" este că adăposteşte
animale, schelete, organe păstrate în formol sau pietre. Puţini ştiu
însă cum ajung aceste piese în muzeu şi mai ales cum se conservă ele, în
condiţiile în care tot ceea ce este organic e supus unor riscuri majore.
Directoarea Ioana Matache a explicat pentru *gândul* cum sunt
achiziţionate azi exponatele: "Noi avem un patrimoniu de peste două
milioane de piese. Acest patrimoniu a fost realizat şi sporeşte an de an
prin colectări de pe teren, expediţii, donaţii, schimburi între muzee.
*De colectat, nu mai colectăm decât nevertebrate şi în special insecte,
pentru că acum nu se mai colectează mamifere, păsări, nu mai spun că nu
mai ai voie nici să le vânezi, darmite să le aduci din altă ţară*. Noi
am mai făcut, de-a lungul timpului, nu atât cât ar fi trebuit, expediţii
în Brazilia, Indonezia, ţări din jurul Mării Mediterane, de unde am adus
insecte şi nu numai". Cât priveşte "prepararea" insectelor, aceasta e un
proces laborios, care începe prin colectarea lor prin "cosire", trierea,
clasificarea şi etichetarea noilor "piese" de către specialiştii
muzeului în zoologie.
*·* Aducând vorba de specialişti, directoarea se plânge că lipsa
remuneraţiei consistente, la nivelul pregătirii lor, îi îndepărtează pe
mulţi dintre biologii de la "Antipa", aşa-numiţii taxonomişti, de viaţa
ştiinţifică: "S-au împuţinat aceşti specialişti în ultimii ani. Sunt
oameni foarte valoroşi, dar nu sunt plătiţi la valoarea lor. E păcat,
pentru că ei cu asta se ocupă, cu identificarea şi clasificarea
animalelor, şi multe specii dispar astăzi fără să fie cunoscute. Am avut
specialişti care au fost nevoiţi să plece în alte părţi".
Despre conservarea animalelor şi insectelor, Ioana Matache precizează că
este în egală măsură dificilă şi costisitoare, necesitând aparatură şi
substanţe speciale: "Noi facem în primul rând o conservare preventivă,
avem nevoie de umidificatoare, dezumidificatoare, etanşeitate perfectă,
camere cu climatizare. Folosim şi substanţe conservante. Momentan,
folosim naftalina, pentru că este cea mai eficientă, dar încercăm să o
înlocuim. Am utilizat şi camfor, însă am renunţat, fiindcă se evapora
prea repede şi avea un miros foarte înţepător".
*Ce poţi găsi în cel mai modern muzeu din România*
În afară de modificările aduse sălilor de expoziţie, muzeul va cuprinde
şi o serie de spaţii, a căror lipsă a atras multe critici în trecut: *o
sală multimedia cu dotări de ultimă generaţie*, *un laborator pentru
copii*, unde cei mici vor putea studia singuri, la microscop, diverse
organisme şi se vor putea juca, *un magazin de suveniruri, o cafenea,
precum şi locuri de odihnă şi informare*. La magazinul de suveniruri
vizitatorii vor putea cumpăra obiecte personalizate, ce ţin de
specificul muzeului, dar şi de promovarea imaginii acestuia. Deocamdată,
obiectele comercializate nu se cunosc, ele urmând a fi o surpriză.
Toate aceste accesorii, ca şi întreaga regândire a spaţiului expoziţiei
publice vor face din Muzeul Antipa "cel mai modern muzeu din România",
promite directoarea Ioana Matache. În plus, aceasta este de părere că
instituţia pe care o conduce va putea rivaliza şi cu muzee similare,
mult mai celebre, din lume: "În mod sigur va fi comparabil cu marile
muzee de istorie naturală din Europa: Berlin, Viena, Geneva, dar şi de
la Toronto şi Beijing, muzee pe care specialiştii noştri le-au vizitat
în ultimii doi-trei ani".
Citeste primul stirile care conteaza, direct de pe telefonul tau mobil!
m.gandul.info
luni, 27 decembrie 2010
Dezvoltarea umana
Am cumparat aceasta carte ... merita fiecare pagina citita si nu doar
daca esti pasionat de psihologie ...
daca esti pasionat de psihologie ...
Dezvoltarea umană
Titlul original: Human Development
Publicată de: Mc GrawHill, an imprint of The McGrawHill Companies, Inc.
New York, USA.
Limba originală: engleză
Traducere de: Anacaona Mîndrilă-Sonetto
Consultant științific: Simona Reghintovschi
Anul apariției: 2010
Format: 21,5 x 27,6 cm
**
Autor: * Diane E. Papalia, Sally Wendkos Olds, Ruth Duskin Feldman*
ISBN: *978-973-707-414-0*
Nr. de pagini: 832
Colecţia: *Psihologie-Psihoterapie*
Cantitate minima de comanda: *1*
*Preţ:* **99.00*RON*
*Pret promotional:*
* 89.10 RON*
*Cantitate:*
/Dezvoltarea umană/ este o călătorie în care oamenii pornesc din
momentul concepţiei, un drum al experienţelor noi pe care îl parcurg pe
toată durata vieţii. Deşi fiecare călătorie este unică, există şi repere
stabile: bebeluşii cresc şi devin copii, iar copiii devin adulţi.
Studierea dezvoltării umane clarifică atât experienţele unice, cât şi pe
cele comune trăite dea lungul acestei călătorii prin viaţă. Autoarele
pun accent pe continuitatea dezvoltării umane şi pe influenţele
culturale şi istorice asupra acesteia şi subliniază interacţiunile
dintre nivelul fizic, cel cognitiv şi cel psihosocial. În carte sunt
integrate teorii şi cercetările de avangardă cu aspectele legate de
activitatea cotidiană a psihologului. Numeroase ilustrări vin în
sprijinul textului principal, aprofundând explicarea conceptelor şi
oferind detalii despre cercetări întrun limbaj accesibil. Reperele
pentru studiu şi punctele de verificare a cunoştinţelor incluse în
fiecare capitol subliniază aspectele importante abordate şi constituie
un sprijin atât pentru studenţi, cât şi pentru profesori. Scrisă întrun
limbaj clar şi accesibil, cartea se adresează nu numai studenţilor,
profesorilor, ci şi tuturor celor interesaţi de psihologia dezvoltării
umane.
*Diane E. Papalia* predă psihologia dezvoltării umane la Wisconsin
Madison University. A publicat numeroase articole în reviste de
specialitate, cum ar fi Human Development, International Journal of
Aging and Human Development, Sex Roles, Journal of Experimental Child
Psychology şi Journal of Gerontology, lucrări care au tratat principalul
punct de interes de cercetare al autoarei: dezvoltarea cognitivă din
copilărie şi până la senectute. Este coautoarea cărţilor A Child's
World, ajunsă în prezent la ediţia a XIa, Adult Development and Aging,
Psychology şi Child Development: A Topical Approach.
*Sally Wendkos Olds*, licenţiată în engleză şi psihologie, este
scriitoare premiată; a scris peste 200 de articole în publicaţii
periodice de prim rang şi a semnat în calitate de autoare sau coautoare
şapte cărţi adresate publicului larg, pe lângă cele trei tratate de
specialitate scrise împreună cu Diane E. Papalia. Printre cărţile scrise
de ea se numără Super Granny: Cool Projects, Activities, and Other Great
Stuff to Do with Your Grandkids, The Complete Book of Breastfeeding, The
Eternal Garden: Seasons of Our Sexuality.
*Ruth Duskin Feldman* este scriitoare premiată şi specialistă în
pedagogie, interesată în principal de educaţie şi copii talentaţi. Pe
lângă tratatele semnate împreună cu Diane Papalia, este autoarea a
numeroase articole şi cărţi destinate publicului larg, Whatever Happened
to the Quiz Kids? Perils and Profits of Growing Up Gifted.
------------------------------------------------------------------------
*Cuprins:
PARTEA 1 * - *Despre dezvoltarea umana**
CAPITOLUL 1 Studierea dezvoltarii umane
Dezvoltarea umana: un domeniu in permanenta evolutie
* Studierea vietii pe toata durata ei
Dezvoltarea umana in prezent *
Studierea dezvoltarii umane: concepte de baza
*Sectoarele dezvoltarii
Etapele vietii *
Influente asupra dezvoltarii
* Ereditatea, mediul si maturizarea
Contexte ale dezvoltarii
Influente normative si nenormative
Momentul exercitarii influentelor: Perioade critice sau sensibile *
Abordarea lui Paul B. Baltes privind dezvoltarea pe toata durata vietii
Caseta 1.1 *Cercetarea in actiune: *Exista o perioada critica pentru
achizitia limbajului? **
CAPITOLUL 2 Teorie si cercetare
Probleme teoretice fundamentale
* Problema 1: Dezvoltarea este activa sau reactiva?
Problema 2: Dezvoltarea este continua sau discontinua? *
Perspective teoretice
*Perspectiva 1: Psihanalitica
Perspectiva 2: A invatarii
Perspectiva 3: Cognitiva
Perspectiva 4: Contextuala
Perspectiva 5: Evolutiva / socio-biologica *
* Un echilibru schimbator *
Metode de cercetare
*Esantionarea
Forme de colectare a datelor
Scheme de cercetare fundamentale
Scheme de cercetare a dezvoltarii *
* Etica in cercetare*
CASETA 2.1 *Fereastra spre lume: *Scopurile cercetarii transculturale **
PARTEA A 2-A Inceputurile
CAPITOLUL 3 Formarea unei vieti noi
Conceperea unei vieti noi
* Cum se produce fertilizarea?
Care sunt cauzele sarcinilor plurigemelare? *
Mecanismele ereditatii
*Codul genetic
Care sunt determinantii sexului?
Modele de transmitere genetica
Anomalii genetice si cromozomiale
Consilierea si testarea genetica *
Natura si formarea: influentele ereditatii si ale mediului
*Studierea ereditatii si a mediului
Cum conlucreaza ereditatea si mediul
Cateva caracteristici influentate de ereditate si de mediu *
Dezvoltarea prenatala
*Stadiile dezvoltarii prenatale
Influentele mediului: factori materni
Influentele mediului: factori paterni *
Supravegherea si stimularea dezvoltarii prenatale
* Inegalitati in ingrijirea prenatala
Nevoia de ingrijire inaintea conceptiei *
Caseta 3.1 *Cercetarea in actiune: *Testarea genetica si ingineria genetica
**
CAPITOLUL 4 Nasterea si dezvoltarea fizica in primii trei ani
Nastere si cultura: schimbarile survenite in procesul nasterii
*Procesul nasterii
Stadiile nasterii
Monitorizarea electronica a fetusului
Nasterea vaginala comparativ cu nasterea prin cezariana
Nasterea cu medicatie comparativ cu nasterea fara medicatie *
Nou-nascutul
* Marime si infatisare
Sistemele organismului
Evaluarea medicala si comportamentala
Starile de activare*
Complicatiile la nastere
*Greutatea scazuta la nastere
Postmaturitatea
Nasterea fara viata
Mediul propice poate invinge efectele complicatiilor la nastere? *
Supravietuirea si sanatatea
* Moartea sugarului
Vaccinarea pentru o sanatate mai buna *
Dezvoltarea fizica la inceputul vietii
*Principiile dezvoltarii
Tipare ale cresterii
Nutritia
Creierul si comportamentul reflex
Capacitatile senzoriale timpurii *
Dezvoltarea motorie
*Reperele majore ale dezvoltarii
Dez-voltarea motorie si perceptia
Teoria ecologica a perceptiei, elaborata de Eleanor si James Gibson
Cum se produce dezvoltarea motorie: teoria sistemelor dinamice a lui
Thelen
Influente culturale asupra dezvoltarii motorii *
Caseta 4.1* Cercetarea in actiune: *„Epidemia" de autism**
CAPITOLUL 5 Dezvoltarea cognitiva in primii trei ani de viata
Studierea dezvoltarii cognitive: sase abordari
Abordarea comportamentalista: mecanica elementara a invatarii
*Conditionarea clasica si cea operanta
Memoria sugarului *
Abordarea psihometrica: testarea dezvoltarii si a inteligentei
*Testarea sugarilor si a copiilor de varsta invatarii mersului
Evaluarea impactului mediului familial timpuriu
Interventia timpurie *
Abordarea piagetiana: stadiul senzorio-motor
* Substadiile stadiului senzorio-motor
Capacitatile imitative apar mai devreme decat considera Piaget?
Dezvoltarea cunostintelor despre obiecte si spatiu
Evaluarea stadiului senzorio-motor descris de Piaget *
Abordarea procesarii informatiilor: perceptiile si reprezentarile
* Obisnuirea
Capacitatile perceptive si de procesare vizuale si auditive
Procesarea informatiilor ca factor de predictie pentru inteligenta
Procesarea informatiilor si dezvoltarea capacitatilor descrise de
Piaget *
Abordarea neurostiintelor cognitive: structurile cognitive ale creierului
* Sistemele memoriei
Intelegerea ideii de numar *
Abordarea socio-contextuala: invatarea prin interactiunile cu ingrijitorii
Dezvoltarea limbajului
* Etapele dezvoltarii timpurii a limbajului
Caracteristici ale vorbirii timpurii
Teorii clasice privind achizitia limbajului: controversa natura versus
formare
Influente asupra dezvoltarii timpurii a limbajului
Pregatirea pentru invatarea citirii si a scrierii: beneficiile citirii
cu voce tare *
Caseta 5.1 *Fereastra spre lume: *Jocul de-a cucu-bau **
Caseta 5.2 *Cercetarea in actiune: S*ugarii si copiii mici se uita prea
mult
la televizor? **
CAPITOLUL 6 Dezvoltarea psihosociala in primii trei ani de viata
Bazele dezvoltarii psihosociale
*Emotiile
Temperamentul
Primele experiente sociale: sugarul in familie
Genul: prin ce se deosebesc baieteii de fetite? *
Problematica dezvoltarii in perioada de sugar
* Aparitia increderii
Formarea atasamentelor
Comunicarea emotionala cu ingrijitorii: reglarea reciproca
Consultarea sociala *
Problematica dezvoltarii la varsta invatarii mersului
* Conturarea sentimentului de sine
Aparitia autonomiei
Radacinile dezvoltarii morale: socializarea si internalizarea *
Contactul cu alti copii
* Fratii
Sociabilitatea cu alti copii in afara de frati *
Copiii parintilor cu serviciu
* Efectele statutului de angajat al mamei
Ingrijirea timpurie intr-o institutie de tip gradinita*
Maltratarea: abuzul si neglijarea
*Maltratarea: realitati si cifre
Factori contributivi: o pers-pec-tiva ecologica
Ajutarea familiilor cu probleme
Efectele de lunga durata ale maltratarii*
CASETA 6.1 *Cercetarea in actiu-ne: *Cum afecteaza depresia postpartum
dezvoltarea timpurie? **
CASETA 6.2 *Fereastra spre lume: *Sunt necesare luptele cu copiii mici?
* *
PARTEA A 3-A Prima copilarie
CAPITOLUL 7 Dezvoltarea fizica si cognitiva in prima copilarie
DEZVOLTAREA FIZICA
Aspecte ale dezvoltarii fizice
*Cresterea corpului si schimbarile la nivelul lui
Tipare si probleme de somn
Dezvol-tarea creierului
Abilitatile motorii*
Sanatatea si siguranta
*Prevenirea obezitatii
Subnutritia
Decesele si ranirile accidentale
Sanatatea in context: influentele mediului
*
DEZVOLTAREA COGNITIVA
Abordarea piagetiana: copilul in stadiul preoperational
*Progresele gandirii preoperationale
Aspecte imature ale gandirii preoperationale
Copiii mici au teorii despre minte? *
Abordarea procesarii informa-tiei: dezvoltarea memoriei
*Procese si capacitati de baza
Recu-noasterea si reamintirea
Formarea si pastrarea amintirilor din copilarie *
Inteligenta: abordarea psiho-metrica si cea a lui Vigotki
* Indici psihometrici traditionali
Influente asupra inteligentei masurate
Testarea si predarea bazate pe teoria lui Vigotki *
Dezvoltarea limbajului
*Vocabularul
Morfologia si sintaxa
Pragmatica si vorbirea sociala
Solilocviul
Dezvoltarea intarziata a limbajului
Pregatirea invatarii citirii si a scrierii *
Educatia in prima copilarie
*Tipurile de institutii prescolare si obiectivele lor
Programele prescolare compensatoare
Copilul in clasa pregatitoare *
Caseta 7.1 *Fereastra spre lume: *Supravietuirea in primii cinci ani de
viata**
CAPITOLUL 8 Dezvoltarea psihosociala in prima copilarie
Eul in formare
*Conceptia despre sine si dezvoltarea cognitiva
Stima de sine
Intelegerea si reglarea emotiilor
Erikson: initiativa versus vinovatie *
Genul
*Diferente de gen
Perspective asupra dezvoltarii genului *
Jocul: ocupatia din prima copilarie
*Nivelurile cognitive ale jocului
Dimensiunea sociala a jocului
Cum influenteaza genul jocul?
Cum influenteaza cultura jocul? *
Parentajul
*Forme de disciplina
Stiluri de parentaj
Preocupari speciale privind comportamentul *
Relatiile cu alti copii
* Relatiile cu fratii
Copilul singur la parinti
Tovarasii de joaca si prietenii *
Caseta 8.1 *Cercetarea in actiune: *Are jocul o baza evolutionista? **
PARTEA A 4-A Copilaria mijlocie
*CAPITOLUL 9 Dezvoltarea fizica si cognitiva in copilaria mijlocie *
DEZVOLTAREA FIZICA
Aspecte ale dezvoltarii fizice
*Inaltimea si greutatea
Nutritia si somnul
Dezvoltarea creierului
Dezvoltarea motorie si jocurile fizice *
Sanatatea, forma fizica buna si siguranta
* Obezitatea si imaginea corpului
Alte probleme medicale
Ranirile accidentale *
DEZVOLTAREA COGNITIVA
Abordarea piagetiana: copilul in stadiul operatiilor concrete
*Progrese cognitive
Influentele dezvoltarii neurologice, ale culturii si ale scolarizarii
Rationamentul mora*l
Abordarea procesarii informatiilor: planificarea, atentia si memoria
*Cum se dezvolta abilitatile executorii?
Atentia selectiva
Capacitatea memoriei de lucru
Metamemoria: intelegerea memoriei
Mnemotehnicile: strategii de reamintire
Procesarea informatiilor si sarcinile piagetiene *
Abordarea psihometrica: evaluarea inteligentei
*Controversa privind IQ-ul
Influente asupra inteligentei
Exista mai multe feluri de inteligenta?
Alte directii in testarea inteligentei*
Limbajul
* Vocabularul, morfologia si sintaxa
Pragmatica: cunostinte despre comu-nicare
Invatarea celei de-a doua limbi *
Copilul la scoala
*Intrarea in clasa intai
Invatarea citirii si a scrierii
Influente asupra rezultatelor scolare *
Educarea copiilor cu nevoi speciale
* Copiii cu probleme de invatare
Copiii inzestrati *
Caseta 9.1 *Cercetarea in actiune:* Papusile Barbie influ-en-teaza imaginea
corpului la fete?
* *
CAPITOLUL 10 Dezvoltarea psihosociala in copilaria mijlocie
Eul in formare
*Dezvoltarea conceptiei despre sine: sistemele de reprezentari
Stima de sine
Dezvoltarea emotionala si comportamentul prosocial
*Copilul in familie
*Atmosfera din familie
Structura familiei
Relatiile dintre frati *
Copilul in grupul celor de aceeasi varsta
*Efecte pozitive si negative ale relatiilor cu cei de aceeasi varsta
Popularitatea
Prieteniile
Agresivitatea si tiranizarea*
Sanatatea psihica
T*ulburari emotionale raspandite
Tehnici de tratament
Stresul si rezilienta *
Caseta 10.1 *Cercetarea in actiune: *Discutiile despre terorism si
razboi cu
copiii **
PARTEA A 5-A Adolescenta
CAPITOLUL 11 Dezvoltarea fizica si cognitiva in adolescenta
Adolescenta: o tranzitie in dezvoltare
*Adolescenta ca si construct social
Adolescenta: perioada a oportunitatilor si a riscurilor *
DEZVOLTAREA FIZICA
Pubertatea
*Cum debuteaza pubertatea: modificari hormonale
Momentul aparitiei, semnele si etapele pubertatii si ale maturitatii
sexuale *
Creierul adolescentului
Sanatatea fizica si psihica
*Activitatea fizica
Nevoia de somn si problemele de somn
Nutritia si tulbu-rarile de alimentatie
Consumul si abuzul de droguri
Depresia
Decesul in adolescenta *
DEZVOLTAREA COGNITIVA
Aspecte ale maturizarii cognitive
*Stadiul piagetian al operatiilor formale
Modificari la nivelul procesarii informatiilor
Dezvoltarea limbajului
Rationarea morala: teoria lui Kohlberg
O etica a ingrijirii: teoria lui Gilligan
Comporta-mentul prosocial si activitatea de voluntariat *
Problematica educationala si vocationala
* Influente asupra rezultatelor scolare
Abandonul scolar in liceu
Pregatirea pentru educatie superioara sau pentru o meserie*
Caseta 11.1 *Fereastra spre lume: *Globalizarea adolescentei **
CAPITOLUL 12 Dezvoltarea psihosociala in adolescenta
Cautarea identitatii
* Erikson: identitate versus confuzia identitatii
Marcia: starea identitatii — criza si angajare
Diferente de gen in formarea identitatii
Factori etnici implicati in formarea identitatii *
Sexualitatea
*Orientarea sexuala si identitatea sexuala
Comportamentul sexual
Bolile cu transmitere sexuala (BTS)
Sarcina si nasterea in adolescenta *
Relatiile cu familia, cu cei de-o seama si cu societatea adultilor
*Este revolta adolescentina o inventie?
Modificari in folosirea timpului si in relatii
Adolescentii si parintii
Adolescentii si fratii
Adolescentii si cei de-o seama *
Comportamentul antisocial si delincventa juvenila
*Cum se ajunge la delincventa: factori genetici si neurologici
Cum se ajunge la delincventa: interactiunea intre influentele exercitate
de familie, de cei de-o seama si de comunitate
Perspective pe termen lung
Prevenirea si tratarea delincventei *
Caseta 12.1 *Cercetarea in actiune: *Epidemia de violenta in randul
tinerilor
*
*PARTEA A 6-A Varsta adulta emergenta si de adult tanar
CAPITOLUL 13 Dezvoltarea fizica si cognitiva la varsta adulta emergenta si
de adult tanar
Varsta adulta emergenta
DEZVOLTAREA FIZICA
Sanatatea si forma fizica buna
* Starea de sanatate si problematica sanatatii
Influentele genetice asupra sanatatii
Influentele comportamentale asupra sanatatii si a formei fizice bune
Influente indirecte asupra sanatatii si formei fizice bune
Probleme de sanatate psihica*
Problematica sexualitatii si a reproducerii
*Comportamentul sexual si atitudinile sexuale
Boli cu transmitere sexuala (BTS)
Tulburarile de menstruatie
Infertilitatea *
DEZVOLTAREA COGNITIVA
Perspective asupra cognitiei adultului
*Dincolo de Piaget: noi moduri de gandire la varsta adulta
Schaie: un model al dezvoltarii cognitive pe toata durata vietii
Sternberg: intuitie si pricepere
Inteligenta emotionala *
Judecata morala
*Cultura si judecata morala
Genul si judecata morala *
Educatia si munca
*Tranzitia facultatii
Intrarea in campul muncii *
Caseta 13.1 *Cercetarea in actiune: *Tehnologia reproducerii asistate **
Caseta 13.2 *Cercetarea in actiune: *Dezvoltarea credintei pe toata durata
vietii **
CAPITOLUL 14 Dezvoltarea psihosociala la varsta adulta emergenta si de
adult
tanar
Varsta adulta emergenta: tipare si sarcini
*Trasee diferite spre varsta adulta
Dezvoltarea identitatii la adultul emergent
Formarea relatiilor adulte cu parintii *
Dezvoltarea personalitatii: patru conceptii
*Modelele stadiilor normative
Modelul bazat pe momentul producerii evenimentelor
Modelele trasaturilor: cei cinci factori descrisi de Costa si McCrae
Modelele tipologice*
Temeliile relatiilor intime
*Prietenia
Iubirea *
Stiluri de viata conjugale si neconjugale
*Viata ca persoana necasatorita
Relatiile intre homosexuali si intre lesbiene
Coabitarea
Casatoria *
Rolul de parinte
*Rolul de parinte ca experienta a dezvoltarii
Cum fac fata familiile cu doua venituri? *
Cand casnicia se incheie
*Divortul
Recasatorirea si rolul de parinte vitreg *
Caseta 14.1 *Cercetarea in actiune: *Violenta intre partenerii intimi **
PARTEA A 7-A Varsta mijlocie
CAPITOLUL 15 Dezvoltarea fizica si cognitiva la varsta mijlocie
Varsta mijlocie: un construct social
DEZVOLTAREA FIZICA
Modificari fizice
* Functionarea senzoriala si psihomotorie
Modificari structurale si sistemice
Sexualitatea si functionarea reproductiva *
Sanatatea fizica si psihica
*Tendinte privind sanatatea la varsta mijlocie
Influente comportamentale asupra sanatatii
Statutul socio-economic si sanatatea
Rasa/etnia si sanatatea
Genul si sanatatea
Stresul la varsta mijlocie
Emotionalitatea si sanatatea
Sanatatea psihica *
DEZVOLTAREA COGNITIVA
Masurarea abilitatilor cognitive la varsta mijlocie
*Schaie: Studiul longitudinal din Seattle
Horn si Cattell: Inteligenta fluida si inteligenta cristalizata *
Caracterul distinctiv al cognitiei adulte
*Rolul cunostintelor experte
Gandirea integrativa *
Creativitatea
*Caracteristicile oamenilor cu performante creative
Creativitatea si varsta *
Munca si educatia
*Munca versus pensionare timpurie
Munca si dezvoltarea cognitiva
Studentul matur *
Caseta 15.1 *Fereastra asupra lumii: *Diferente culturale in modul in care
femeile se confrunta cu menopauza
**
CAPITOLUL 16 Dezvoltarea psihosociala la varsta mijlocie
Analizarea cursului vietii la varsta mijlocie
Schimbarea la varsta mijlocie: abordari teoretice
* Modelele trasaturilor
Modelele stadiilor normative
Momentul producerii evenimentelor: ceasul social *
Eul la varsta mijlocie: problematica si tematica
*Exista o criza la jumatatea vietii?
Dezvoltarea identitatii
Starea de bine psihic si sanatatea psihica pozitiva *
Relatiile la varsta mijlocie
*Teorii privind contactul social
Relatiile, genul si calitatea vietii *
Relatiile consensuale
*Casatoria
Coabitarea
Divortul
Starea civila, starea de bine si sanatatea
Relatiile homosexualilor si ale lesbienelor
Prieteniile*
Relatiile cu copiii pe calea maturizarii
*Copiii adolescenti: problematica pentru parinti
Cand copiii pleaca: cuibul gol
Parentajul in cazul copiilor mari
Parentajul prelungit: „cuibul aglomerat" *
Alte legaturi de rudenie
Relatia cu parintii varstnici
Relatia cu fratii si surorile
Rolul de bunic
Caseta 16.1 *Fereastra spre lume: *O societate fara varsta mijlocie
**
PARTEA A 8-A Varsta a treia
CAPITOLUL 17 Dezvoltarea fizica si cognitiva la varsta a treia
Batranetea in prezent
*Incaruntirea populatiei
De la varstnicii tineri pana la varstnicii cei mai varstnici *
DEZVOLTAREA FIZICA
Longevitatea si imbatranirea
*Tendinte ale sperantei de viata si factori implicati
De ce imbatranesc oamenii?
Cat de mult poate fi prelungita durata de viata? *
Schimbari fizice
* Schimbari organice si sistemice
Creierul varstnic
Functionarea senzoriala si psihomotorie
Somnul
Functionarea sexuala *
Sanatatea fizica si psihica
* Starea de sanatate
Afectiuni si dizabilitati cronice
Influentele stilului de viata asupra sanatatii si longevitatii
Probleme psihice si de comportament *
DEZVOLTAREA COGNITIVA
Aspecte ale dezvoltarii cognitive
* Inteligenta si capacitatile de procesare
Memoria: ce modificari sufera?
Intelepciunea*
Box 17.1 *Cercetarea in actiune: *Centenarii **
CAPITOLUL 18 Dezvoltarea psihosociala la varsta a treia
Teorii si cercetari privind dezvoltarea personalitatii
*Erik Erikson: Probleme si sarcini normative
Modelul celor cinci factori: trasaturi de personalitate la batranete *
Starea de bine la varsta a treia
*Adaptarea si sanatatea psihica
Modele ale imbatranirii „cu succes" sau „optime" *
Probleme practice si sociale legate de imbatranire
*Munca si pensionarea
Cum se descurca financiar adultii varstnici?
Aranjamentele locative *
Relatiile personale spre sfarsitul vietii
* Teorii ale contactului social si ale sprijinului social
Importanta relatiilor sociale
Familia cu mai multe generatii*
Relatiile conjugale
*Casatoria de lunga durata
Vaduvia
Divortul si recasatorirea *
Stiluri de viata si relatii neconjugale
*Viata celibatara
Coabitarea
Relatiile intre homosexuali si intre lesbiene
Prieteniile *
Legaturile de rudenie neconjugale
Relatiile cu copiii adulti
Relatia cu fratii
A deveni strabunic
Caseta 18.1 *Fereastra spre lume: *Imbatranirea in Asia**
Caseta 18.2 *Cercetarea in actiune: *Maltratarea varstnicilor **
PARTEA A 9-A Sfarsitul vietii
CAPITOLUL 19 Confruntarea cu moartea si cu doliul
Numeroasele semnificatii schimbatoare ale starii si procesului mortii
*Contextul cultural
Revolutia mortalitatii
Ingrijirea muribunzilor *
Confruntarea cu moartea si cu pierderea
*Schimbari fizice si cognitive ce preceda moartea
Confruntarea cu propria moarte
Tipare ale doliului
Atitudini fata de starea si procesul mortii de-a lungul intregii vieti *
Pierderi importante
* A supravietui sotului/sotiei
Pierderea unui parinte la varsta adulta
Pierderea unui copil
Doliul dupa o pierdere de sarcin*a
Probleme medicale, legale si etice: „Dreptul la moarte"
*Sinuciderea
Grabirea mortii *
Gasirea sensului si a rostului vietii si al mortii
*Analizarea unei vieti
Dezvoltarea: proces ce dureaza toata viata *
Caseta 19.1 *Cercetarea in actiune: *Pierderea ambigua **
Caseta 19.2 *Fereastra spre lume: *Donarea de organe: darul vietii **
*
Glosar G-1
Bibliografie B-1
Credite C-1
Index de nume I-1
Index de termeni I-30
Tabelul reperelor temporale T-1*
//
Plimbare printr-o padure finlandeza!!!!!!
/*//*/*/La Multi Ani!
Iata si un cadou de Craciun de la Alex, primit pe email: Plimbare
printr-o padure finlandeza!!!!!!
Iata si un cadou de Craciun de la Alex, primit pe email: Plimbare
printr-o padure finlandeza!!!!!!
/*
*///pentru avans SAGEATA DREAPTA - STANGA//
//Este pur si simplu cel mai frumos si interesant produs al internetului
pe care l-am vazut pana acum!! //
//Superb!//
//Da clic pe fiecare steluta rotativa pentru a putea localiza imaginea
din //zona// respectiva ///*
/*/http://w3.upm-kymmene.com/upm/forestlife/index.html/*//*/ /*/*/
// Tot ceea ce vei vedea pare din alta lume . Intra cu rabdare pe
fiecare meniu si n-o sa-ti para rau!... ///*
joi, 23 decembrie 2010
Repara sistemele afectate de virusi cu Re-Enable (Windows only) | Stealth Settings
http://www.stealthsettings.com/repara-sistemele-afectate-de-virusi-cu-re-enable-windows-only.html?utm_source=feedburner&utm_medium=email&utm_campaign=Feed%3A+StealthSettings+%28Stealth+Settings%29
Utilizatorii *Windows* care nu au avut niciodata probleme cu *virusii*,
*trojanii* si alte/ animale/ gen cel mai probabil sunt o specie pe cale
de disparitie sau, ceva mai plauzibil, nu au mai mult de cateva ore (si
deja e mult) de cand au facut cunostinta pentru prima data cu un*
computer*. Restul de utilizatori, care au fost vizitati de cel putin
doua ori de diverse tipuri de *malware*
<http://www.stealthsettings.com/tag/malware> (pentru ca si cei vizitati
o singura data tot pe cale de disparitie sunt) stiu cat de dificil este
sa salvezi un *sistem* dupa ce acesta a fost* virusat*. Chiar daca
/musafirii nepoftiti/ sunt identificati si "evacuati", de cele mai multe
ori lasa in urma lor *registrii afectati* si *fisiere de sistem corupte*
care pot da mare bataie de cap. Si cum luarea la mana a fiecaruia dintre
acestia este extrem de migaloasa si stresanta, de cele mai multe ori se
opteaza pentru o* reinstalare de Windows*.
*Re-Enable* este o *aplicatie gratuita*, disponibila si sub forma de*
installer* si* portabila*, cu ajutorul careia userii care au sistemele
afectate de virusi
<http://www.stealthsettings.com/about/antivirus-spyware-malware-security-trojans-and-rootkit>
pot *reactiva majoritatea tool-urilor si a functiilor vitale (...)_
*
Daca nu vine mosu' poate vine Sion Corn! :)
Tara Galilor – Sion Corn
Franta – Père Noël
Croatia – Djed Mraz
Suedia – Jultomten
Finlanda – Joulupukki
Italia – Babbo Natale
Lituania – Kaledu Senelis
Grecia – Aghios Vassilis
Germania – Weihnachtsmann
Portugalia – Pai Natal
Franta – Père Noël
Croatia – Djed Mraz
Suedia – Jultomten
Finlanda – Joulupukki
Italia – Babbo Natale
Lituania – Kaledu Senelis
Grecia – Aghios Vassilis
Germania – Weihnachtsmann
Portugalia – Pai Natal
Statele Unite – Santa Claus
Hawaii – Kanakaloka
Brazilia – Papai Noel
Peru – Papa Noel
Mexic – Santo Clós
Chile – Viejito Pascuero
China – Shengdan Laoren
India – Dada
Africa de Sud – Sinterklass
miercuri, 22 decembrie 2010
Substanţele etnobotanice interzise în municipiul Mediaş | Ora de Sibiu
Ar fi bine sa ia si Sibiul exemplu de la Medias ...
Substanţele etnobotanice interzise în municipiul Mediaş
Bine ai venit pe Ora de Sibiu!
*Municipalitatea medieşeană a decis ca această hotărâre să intre în
vigoare chiar din această săptămână.*
Incepand din aceasta saptamana pe raza municipiului nostru este
interzisa comercializarea, detinerea si distributia plantelor,
substantelor si preparatelor stupefiante , halucinogene, euforice si
psihotropice care aduc atingere sau pun in pericol viata populatiei,
anunţă radio Ring <http://www.radioring.ro/news.php>. Decizia a fost
luata in cadrul ultimei sedinte a municipalitatii mediesene din 2010.
Cei care nu respecta acesta prevedere vor risca amenzi cuprinse intre
1500 si 2500 lei. Pericolul pe care il prezinta substantele etnobotanice
asupra populatiei a determinat municipalitatea medieseana sa interzica
vanzarea acestora. Sursa: Radio Ring <http://www.radioring.ro/news.php>
Deva. A fost inaugurat cel mai modern parc acvatic din România
Destinatie de retinut ...
Deva. A fost inaugurat cel mai modern parc acvatic din România
Antena 3
La Deva, Crăciunul poate fi sărbătorit la piscină. Aici a fost inaugurat cel mai modern parc acvatic din ţară. Cele şapte bazine de diferite dimensiuni sunt completate de trambuline, tobogane şi spirale acvatice cu orgă de lumini. Investiţia a fost de 10 milioane de euro.
Inaugurarea celui mai modern parc acvatic s-a făcut pe ritmuri de colinde. Baie de aburi, sală de relaxare şi lista poate continua. Pardoseala parcului acvatic este încălzită, geamurile au perdea de aer cald, totul realizat cu o instalaţie de termoficare proprie.
"Conţine 7 bazine, dintre care 2 sunt pentru copii, unul pentru mai mici, altul pentru mai mari, un bazin cu valuri, unul cu hidromasaj, 2 jacuzzi şi un bazin de relaxare", a declarat directorul tehnic al Primăriei Deva, Ludovic Szos.
Un bilet pentru copii costă 15 lei, iar pentru adulţi 20 de lei. Parcul acvatic din Deva înseamnă o mie de metri cubi de apă, bazine jacuzzi, valuri şi perdele de apă caldă.
Proiectul de Lege a Turismului
=============================================
http://www.mdrt.ro/proiect-legea-turismului
Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului a publicat noua variantă
de proiect de act normativ, LEGEA TURISMULUI. Acesta se află în
dezbatere publică timp de 15 zile, începând cu data de 21 decembrie. Vă
invităm să studiaţi materialul şi să transmiteţi observaţii şi propuneri
la adresa de e-mail: (...) sau la nr. de fax (...) ...
=============================================
Cind colo, incercind sa deschid pagina
http://www.mdrt.ro/proiect-legea-turismului
plugin-ul WOT al Firefoxului a dat o pagina "warning"
priviti-o ... o fi infectat site-ul????
PS:
Pentru proiectul de lege:
http://www.mdrt.ro/userfiles/consultari_interministeriale/21_12_10/lege.pdf
marți, 21 decembrie 2010
Resources for students from KidsHealth in the Classroom
|
luni, 20 decembrie 2010
CFR SA: Circulaţia feroviară între Braşov şi Sibiu reluată de luni
Via Dragos:
CFR SA: Circulaţia feroviară între Braşov şi Sibiu reluată de luni
de DANA ILIE
Circulaţia feroviară directă între Braşov şi Sibiu se reia de luni, pe
secţia CF Braşov - Podu Olt, între staţiile Arpaş - Porumbacu, după
finalizarea primei etape de lucrări la infrastructura şi suprastructura
podului Cârţişoara, informează CFR SA, citat de Mediafax.
Traficul feroviar pe podul Cârţişoara, situat între staţiile Arpaş -
Porumbacu, a fost închis din cauza pagubelor tehnice produse de
inundaţiile din vara anului 2009, potrivit unui comunicat de luni al CFR SA.
Licitaţia pentru lucrarea "Reparaţie pod km 99+396 Braşov-Podu Olt"
(Podul Cârţişoara) s-a desfăşurat în luna august 2010, iar în luna
septembrie s-a încheiat contractul cu firma câştigătoare - asociaţia SC
Sopmet SA în calitate de executant şi RIMS CO SRL în calitate de proiectant.
În urma finalizării primei etape de lucrări, circulaţia trenurilor se va
relua cu restricţie de viteză de 5 km/h timp de 24 de ore, interval
necesar pentru etapa de stabilizare, după care se va circula cu 30 km/h,
urmând ca din 2011 (trimestrul al II-lea), o dată cu finalizarea ultimei
etape de lucrări, traficul feroviar să se reia cu viteză normală de 80 km/h.
Valoarea totală a contractului de execuţie şi proiectare este de
3.585.000 de lei, iar sursa de finanţare este asigurată din fonduri de
la bugetul de stat.
Ca urmare a redeschiderii circulaţiei feroviare pe secţia Făgăraş -
Sibiu, se vor introduce în circulaţie pe relaţiile Bucureşti Nord -
Făgăraş - Sibiu şi retur şi Braşov - Făgăraş - Sibiu şi retur şase
trenuri şi se anulează două trenuri.
Astfel, începând cu 21 decembrie, vor fi introduse trenurile accelerat
1621 în relaţia Bucureşti Nord (plecare la 10.30) - Sibiu (sosire la
17.27) şi 1622 în relaţia Sibiu (plecare la 17.00) - Bucureşti Nord
(sosire la 23.22) şi se anulează trenurile accelerate 11621 şi 11622
care circulă în relaţia Bucureşti Nord - Braşov - Copşa Mică - Sibiu şi
retur.
Începând din 23 decembrie va circula trenul rapid 827 în relaţia
Bucureşti Nord (plecare la 15.00) - Sibiu (sosire la 21.53), din 24
decembrie - trenul rapid 826 în relaţia Sibiu (plecare la 07.20) -
Bucureşti Nord (sosire la 13.38), iar din 3 ianuarie, numai în zilele de
luni până vineri, vor fi introduse trenurile accelerate 1625 în relaţia
Braşov (plecare la 11.30) - Sibiu (sosire la 14.24) şi 1628 în relaţia
Sibiu (plecare la 05.00) - Braşov (sosire la 7.58).
De asemenea, odată cu redeschiderea secţiei Făgăraş - Sibiu, intervin
modificări şi în circulaţia trenurilor personale.
Semnal: Watt Key: Alabama Moon
De cautat si citit: Alabama Moon
Exista si filmul facut dupa carte ...
It takes place in 1980 and eleven-year-old Moon Blake (Jimmy Bennett) has spent most of his life hiding out in the forests of Alabama with his father, an anti-government radical who clings to conspiracy theories and trusts no one. Moon’s life suddenly changes when the land is sold to a lawyer and his father dies. He has never known any truth but his Pap’s and so he tries to follow his last instructions; make your way to Alaska where "people could still make a living off trapping." Moon quickly finds himself in the path of civilization, when lawyer Mr. Wellington (John Goodman) discovers him on his land. Thinking he is doing what is best for the boy, he calls the local authorities. Moon bolts fearing the very thing he has been hiding from his entire life. Unfortunately, he is captured by the mean-spirited Constable Sanders (Clint Howard), who takes him to a boy’s reform school to become property of the State. Here Moon meets other boys his age and learns what friendship is all about. However, Moon is determined on getting to Alaska and escapes from the school bringing two of his friends Kit (Uriah Shelton) and Hal (Gabriel Basso) back to the forest to live with him. Moon uses his wilderness survival skills to outwit Constable Sanders and provide food and shelter for him and his friends. Moon writes smoke letters to his Pap, letting him know he is ok. However, Moon begins to question his father's beliefs when Hal leaves and Kit (...)
Mai mult:
http://en.wikipedia.org/wiki/Alabama_Moon
http://www.alabamamoonthemovie.net/en/press.php
Cartea:
http://www.kinderbuch-couch.de/key-watt-alabama-moon.html
Ausgezeichnet mit dem Kinderbuch-Couch-Star*. Alabama Moons Zuhause sind
die tiefen Wälder, fern jeglicher Zivilisation. Hier steht seine
Erdhütte, hier wohnt er seit seinem zweiten Lebensjahr. Als Moons Vater
stirbt, beschließt der Junge ihm seinen letzten Wunsch zu erfüllen. Er
will nach Alaska gehen, dorthin wo es noch Menschen gibt, die unabhängig
leben können. Doch dem Zehnjährigen ist ein brutaler Polizist auf den
Fersen, der schon lang nach dem Versteck der Waldbewohner sucht. Moon
hat einen schwierigen Weg vor sich, der allerdings nicht in Alaska enden
wird.
Keinem etwas schuldig sein, lautet die Lebensmaxime von Moons Vater und
so lebt Familie Blake in den tiefen Wäldern Alabamas. Als
Selbstversorger legen sie Fallen, essen Beeren und wissen, wie man sich
in der Wildnis durchbeißt. Dieses Leben in der Natur hat der moderne
Mensch verlernt. Moons Vater jedoch wollte gewappnet sein, sollte ein
Krieg alles zerstören. Moons Mutter stirbt 1972. Nur der Ladenbesitzer
Mr Abroscotto ( Später wird Mr Abroscotto Moon erzählen, dass sein Vater
als Soldat im Vietnamkrieg kämpfen musste. Nie mehr im Leben wollte er
je wieder von der Regierung gezwungen werden, etwas zu tun, was er nie
wollte. Darum ist Mr Blake mit seiner Familie untergetaucht.) hat
Kontakt zu den Waldbewohnern. Ab und zu verkaufen sie ihm Fleisch und
Gemüse. Doch die Lage der Blakes wird immer unsicherer. Als das Land,
auf dem ihre Erdhütte steht, an den Anwalt Wellington verkauft wird,
beginnen Rodungen und die Landvermesser finden die illegale Behausung.
Moons Vater erleidet einen Unfall. Er will die Wunde nicht versorgen und
stirbt an den Folgen der Infektion. Sein Sohn muss ihn tief im Wald
allein begraben. Kurz vor seinem Tod tröstet der Vater den Sohn und
erzählt ihm, dass er als Tier in den Wald zurückkehren wird.
Wenn Moon an den Vater schreibt und den Brief verbrennt, dann fühlt er
sich nicht so einsam und hofft, dass der Vater die Rauchbotschaft
erhalten hat. Moon beschließt sein autarkes Waldleben aufzugeben und
nach Alaska zu gehen. Das war der letzte Wunsch des Vaters. Der Junge
bemerkt, dass ein skrupelloser Constable hinter ihm her ist und so plant
er seine Abreise. Durch Zufall trifft er Mr Wellington, der ihn in sein
Haus bittet. Kurz darauf erscheint ein Mitarbeiter des Jugendheims und
nimmt Moon mit.
Mit Biberhose und Hirschlederhut ist Moon im Heim der absolute Star, der
Wilde. Auch für die Presse ist Moons Eremitendasein ein interessantes
Thema. Aber der Junge kennt nur ein Ziel – die Flucht. Die harten Jungs
in der staatlichen Einrichtung, unter ihnen der brutale Hal, stellen
Moon auf die Probe. Aber Moon ist nicht weltfremd und weiß sich zu
helfen. Im Heim freundet sich Moon, immer auf der Suche nach einem
Schlupfwinkel, mit dem schwachen Kit an, den alle links liegen lassen.
Spektakulär plant der Junge seine Flucht. Er kapert den Schulbus und
nimmt kurzerhand und übermütig alle Mitschüler aus dem Heim in die
Wälder Alabamas mit. Als es brenzlig wird, schließen sich Moon auf
seinem Weg nach Alaska dann nur Kit und Hal an. Moon zeigt den Jungen
wie man in der Wildnis überlebt. Die drei Outcasts schlagen sich so gut
sie können durch. Sie essen gefüllte Schlange und trinken
Kiefernnadeltee. Moon will sein Gewehr vom alten Platz holen und dann
weiterziehen. Kit fühlt sich mit Moon wohl und will unbedingt an seiner
Seite bleiben und mit ihm dieses ungewohnte Stück Freiheit genießen.
Doch der Constable Sanders ist hinter Moon her. Die Jungen können den
miesen Polizisten austricksen, nehmen ihm seine Pistole und seine
Bluthunde ab, denn Hal versteht etwas von Tieren.
Moon ist froh nicht mehr allein zu sein und er zweifelt langsam an den
Grundsätzen seines Vaters. Hal, Kit und Moon essen Wurzeln und
Schildkröten. Sie fertigen sich einen Bogen an und jagen mit Pfeilen ein
Reh. Auch wenn die charakterlich so unterschiedlichen Jungen sich mögen,
hält es Hal im Wald nicht aus und so schlägt er sich zu seinem
alkoholabhängigen Vater durch. Kit benötigt Medikamente und wird immer
kränker. Moon weiß, dass für Kit die schwierige Situation im Wald
lebensgefährlich ist und so sorgt er dafür, dass sein Freund ins
Krankenhaus gebracht wird. Als Moon Kit dort besucht, läuft er
allerdings dem fiesen Sanders, der sich an den Jungen rächen will, in
die Arme.
Der amerikanische Autor Watt Key stammt wie sein Held Moon aus Alabama.
In seinem ersten Buch greift Watt Key alle Stilmittel auf, die ein
spannender Plot benötigt – ein Junge, der ohne gesellschaftliche Regeln
in der Wildnis lebt, wilde Verfolgungsjagden mit der Polizei und das
Erleben einer tiefen Freundschaft. Moon erzählt diese Geschichte aus
seiner Perspektive und so ist der Leser ganz nah am Geschehen. Spannend
wird es immer dann, wenn der Leser Moon über die Schulter schaut. Wie
überlebt ein Junge ohne Strom, ohne fließendes Wasser, ohne Heizung,
Kühlschrank und Computer? Was baut er sich aus den Naturalien, die er
findet? Wie zerlegt er ein Tier? Wie kleidet sich Moon in der Wildnis?
Wie orientiert er sich?
Auch wenn Moon seit acht Jahren im Wald lebt, kann er mit Jungen in
seinem Alter umgehen und lässt sich auch nicht unterbuttern. Er ist
schlau und vor allem schnell. Aber Moon ist auch einsam. Durch seine
Erlebnisse im Jugendheim und den Gesprächen mit Mr Wellington über
gesellschaftliche Regeln ahnt er langsam, dass der Weg, den sein Vater
eingeschlagen hat, für ihn vielleicht nicht der richtige ist. Für Watt
Key ist Moon der Held dieses Buches. Er kennt keine Unsicherheit,
sondern geht seinen Weg ganz konsequent bis er mit den Ungerechtigkeiten
der Zivilisation und der Staatsmacht konfrontiert wird.
Dieses Abenteuerbuch ist genau richtig für Jungen, die sich gern in
Seiten starker Bücher von Jack London, Gary Paulsen oder Mark Twain
vertiefen. Watt Key schreibt literarisch anspruchsvoll, nie sentimental,
äußerst spannend und rasant.
*Fazit:*
Watt Keys Debütroman „Alabama Moon" ist eine Entdeckung. Der aufregende
Roman hat eine abenteuerliche Geschichte zu erzählen und berichtet von
einer tiefen Freundschaft, die tragisch endet. Wer dieses Buch gelesen
hat, wird es nicht so schnell vergessen. Auf einen neuen Roman des
amerikanischen Autors darf man auf jeden Fall gespannt sein.
Karin Hahn
Exista si filmul facut dupa carte ...
Plot
It takes place in 1980 and eleven-year-old Moon Blake (Jimmy Bennett) has spent most of his life hiding out in the forests of Alabama with his father, an anti-government radical who clings to conspiracy theories and trusts no one. Moon’s life suddenly changes when the land is sold to a lawyer and his father dies. He has never known any truth but his Pap’s and so he tries to follow his last instructions; make your way to Alaska where "people could still make a living off trapping." Moon quickly finds himself in the path of civilization, when lawyer Mr. Wellington (John Goodman) discovers him on his land. Thinking he is doing what is best for the boy, he calls the local authorities. Moon bolts fearing the very thing he has been hiding from his entire life. Unfortunately, he is captured by the mean-spirited Constable Sanders (Clint Howard), who takes him to a boy’s reform school to become property of the State. Here Moon meets other boys his age and learns what friendship is all about. However, Moon is determined on getting to Alaska and escapes from the school bringing two of his friends Kit (Uriah Shelton) and Hal (Gabriel Basso) back to the forest to live with him. Moon uses his wilderness survival skills to outwit Constable Sanders and provide food and shelter for him and his friends. Moon writes smoke letters to his Pap, letting him know he is ok. However, Moon begins to question his father's beliefs when Hal leaves and Kit (...)
Mai mult: http://en.wikipedia.org/wiki/Alabama_Moon
http://www.alabamamoonthemovie.net/en/press.php
Cartea:
http://www.kinderbuch-couch.de/key-watt-alabama-moon.html
Ausgezeichnet mit dem Kinderbuch-Couch-Star*. Alabama Moons Zuhause sind
die tiefen Wälder, fern jeglicher Zivilisation. Hier steht seine
Erdhütte, hier wohnt er seit seinem zweiten Lebensjahr. Als Moons Vater
stirbt, beschließt der Junge ihm seinen letzten Wunsch zu erfüllen. Er
will nach Alaska gehen, dorthin wo es noch Menschen gibt, die unabhängig
leben können. Doch dem Zehnjährigen ist ein brutaler Polizist auf den
Fersen, der schon lang nach dem Versteck der Waldbewohner sucht. Moon
hat einen schwierigen Weg vor sich, der allerdings nicht in Alaska enden
wird.
Keinem etwas schuldig sein, lautet die Lebensmaxime von Moons Vater und
so lebt Familie Blake in den tiefen Wäldern Alabamas. Als
Selbstversorger legen sie Fallen, essen Beeren und wissen, wie man sich
in der Wildnis durchbeißt. Dieses Leben in der Natur hat der moderne
Mensch verlernt. Moons Vater jedoch wollte gewappnet sein, sollte ein
Krieg alles zerstören. Moons Mutter stirbt 1972. Nur der Ladenbesitzer
Mr Abroscotto ( Später wird Mr Abroscotto Moon erzählen, dass sein Vater
als Soldat im Vietnamkrieg kämpfen musste. Nie mehr im Leben wollte er
je wieder von der Regierung gezwungen werden, etwas zu tun, was er nie
wollte. Darum ist Mr Blake mit seiner Familie untergetaucht.) hat
Kontakt zu den Waldbewohnern. Ab und zu verkaufen sie ihm Fleisch und
Gemüse. Doch die Lage der Blakes wird immer unsicherer. Als das Land,
auf dem ihre Erdhütte steht, an den Anwalt Wellington verkauft wird,
beginnen Rodungen und die Landvermesser finden die illegale Behausung.
Moons Vater erleidet einen Unfall. Er will die Wunde nicht versorgen und
stirbt an den Folgen der Infektion. Sein Sohn muss ihn tief im Wald
allein begraben. Kurz vor seinem Tod tröstet der Vater den Sohn und
erzählt ihm, dass er als Tier in den Wald zurückkehren wird.
Wenn Moon an den Vater schreibt und den Brief verbrennt, dann fühlt er
sich nicht so einsam und hofft, dass der Vater die Rauchbotschaft
erhalten hat. Moon beschließt sein autarkes Waldleben aufzugeben und
nach Alaska zu gehen. Das war der letzte Wunsch des Vaters. Der Junge
bemerkt, dass ein skrupelloser Constable hinter ihm her ist und so plant
er seine Abreise. Durch Zufall trifft er Mr Wellington, der ihn in sein
Haus bittet. Kurz darauf erscheint ein Mitarbeiter des Jugendheims und
nimmt Moon mit.
Mit Biberhose und Hirschlederhut ist Moon im Heim der absolute Star, der
Wilde. Auch für die Presse ist Moons Eremitendasein ein interessantes
Thema. Aber der Junge kennt nur ein Ziel – die Flucht. Die harten Jungs
in der staatlichen Einrichtung, unter ihnen der brutale Hal, stellen
Moon auf die Probe. Aber Moon ist nicht weltfremd und weiß sich zu
helfen. Im Heim freundet sich Moon, immer auf der Suche nach einem
Schlupfwinkel, mit dem schwachen Kit an, den alle links liegen lassen.
Spektakulär plant der Junge seine Flucht. Er kapert den Schulbus und
nimmt kurzerhand und übermütig alle Mitschüler aus dem Heim in die
Wälder Alabamas mit. Als es brenzlig wird, schließen sich Moon auf
seinem Weg nach Alaska dann nur Kit und Hal an. Moon zeigt den Jungen
wie man in der Wildnis überlebt. Die drei Outcasts schlagen sich so gut
sie können durch. Sie essen gefüllte Schlange und trinken
Kiefernnadeltee. Moon will sein Gewehr vom alten Platz holen und dann
weiterziehen. Kit fühlt sich mit Moon wohl und will unbedingt an seiner
Seite bleiben und mit ihm dieses ungewohnte Stück Freiheit genießen.
Doch der Constable Sanders ist hinter Moon her. Die Jungen können den
miesen Polizisten austricksen, nehmen ihm seine Pistole und seine
Bluthunde ab, denn Hal versteht etwas von Tieren.
Moon ist froh nicht mehr allein zu sein und er zweifelt langsam an den
Grundsätzen seines Vaters. Hal, Kit und Moon essen Wurzeln und
Schildkröten. Sie fertigen sich einen Bogen an und jagen mit Pfeilen ein
Reh. Auch wenn die charakterlich so unterschiedlichen Jungen sich mögen,
hält es Hal im Wald nicht aus und so schlägt er sich zu seinem
alkoholabhängigen Vater durch. Kit benötigt Medikamente und wird immer
kränker. Moon weiß, dass für Kit die schwierige Situation im Wald
lebensgefährlich ist und so sorgt er dafür, dass sein Freund ins
Krankenhaus gebracht wird. Als Moon Kit dort besucht, läuft er
allerdings dem fiesen Sanders, der sich an den Jungen rächen will, in
die Arme.
Der amerikanische Autor Watt Key stammt wie sein Held Moon aus Alabama.
In seinem ersten Buch greift Watt Key alle Stilmittel auf, die ein
spannender Plot benötigt – ein Junge, der ohne gesellschaftliche Regeln
in der Wildnis lebt, wilde Verfolgungsjagden mit der Polizei und das
Erleben einer tiefen Freundschaft. Moon erzählt diese Geschichte aus
seiner Perspektive und so ist der Leser ganz nah am Geschehen. Spannend
wird es immer dann, wenn der Leser Moon über die Schulter schaut. Wie
überlebt ein Junge ohne Strom, ohne fließendes Wasser, ohne Heizung,
Kühlschrank und Computer? Was baut er sich aus den Naturalien, die er
findet? Wie zerlegt er ein Tier? Wie kleidet sich Moon in der Wildnis?
Wie orientiert er sich?
Auch wenn Moon seit acht Jahren im Wald lebt, kann er mit Jungen in
seinem Alter umgehen und lässt sich auch nicht unterbuttern. Er ist
schlau und vor allem schnell. Aber Moon ist auch einsam. Durch seine
Erlebnisse im Jugendheim und den Gesprächen mit Mr Wellington über
gesellschaftliche Regeln ahnt er langsam, dass der Weg, den sein Vater
eingeschlagen hat, für ihn vielleicht nicht der richtige ist. Für Watt
Key ist Moon der Held dieses Buches. Er kennt keine Unsicherheit,
sondern geht seinen Weg ganz konsequent bis er mit den Ungerechtigkeiten
der Zivilisation und der Staatsmacht konfrontiert wird.
Dieses Abenteuerbuch ist genau richtig für Jungen, die sich gern in
Seiten starker Bücher von Jack London, Gary Paulsen oder Mark Twain
vertiefen. Watt Key schreibt literarisch anspruchsvoll, nie sentimental,
äußerst spannend und rasant.
*Fazit:*
Watt Keys Debütroman „Alabama Moon" ist eine Entdeckung. Der aufregende
Roman hat eine abenteuerliche Geschichte zu erzählen und berichtet von
einer tiefen Freundschaft, die tragisch endet. Wer dieses Buch gelesen
hat, wird es nicht so schnell vergessen. Auf einen neuen Roman des
amerikanischen Autors darf man auf jeden Fall gespannt sein.
Karin Hahn
Lung Cancer Pictures Slideshow: X-Ray, Screening, Smoking, Asbestos, and More
http://www.webmd.com/lung-cancer/slideshow-lung-cancer-overview?ecd=wnl_day_121710
Slideshow: A Visual Guide to Lung Cancer
vineri, 17 decembrie 2010
Freeware: PressIt | Free exPressIt DVD CD Labels & Covers Print Software
http://pressit.com/pressit_download.htm
Free exPressIt DVD CD Label Maker & Cover Print Software
Download exPressIt at no charge. Unlimited, fully functional and free to
use for as long as you like.
marți, 14 decembrie 2010
Cine a pus România pe hărţile turistice europene | Romania Libera
Iniţiativă. Prima asociaţie turistică a apărut în Transilvania, în 1880.
Cine a pus România pe hărţile turistice europene
de DAN GHEORGHE <http://www.romanialibera.ro/autor/dan-gheorghe-385.html>
Puţini dintre pasionaţii muntelui din ziua de astăzi ştiu că majoritatea
traseelor montane, cabanelor sau refugiilor pentru turişti au fost
realizate începând cu sfârşitul secolului 19. Meritul aparţine
organizaţiilor de voluntari, la început din Ardeal şi apoi din toată
ţara, care au muncit atunci pentru ca România să ajungă pe hărţile
turistice europene.
O idee bună supravieţuieşte oricăror conjuncturi politice. Aşa s-a
întâmplat cu un concept legat de "civilizarea" Carpaţilor, care a apărut
încă din 1880, odată cu organizaţia "Societatea Carpatină
Transilvăneană", iniţiată de avocatul şi ziaristul sibian Carl Wolf,
despre care am scris numărul trecut că a fost sufletul construirii
hidrocentralei de pe râul Sadu. Asociaţia mai era cunoscută şi ca SKV,
iniţialele venind de la denumirea sa în limba germană, majoritatea
iniţiatorilor ei fiind saşi. Cei care au muncit la construirea
infrastructurii montane au venit din toate categoriile sociale -
profesori, medici, patroni, studenţi, muncitori, funcţionari,
cercetători, ingineri, orăşeni şi ţărani - uniţi de pasiunea lor pentru
munte. Dar şi de o anumită mentalitate. Cel mai bun exemplu vine de la
una dintre filialele de elită ale SKV, cea din Braşov, condusă de Iulius
Romer. Deviza montaniarzilor braşoveni suna astfel - "tradiţia nu
înseamnă păstrarea cenuşii şi predarea flamurii". Altfel spus, munceşte
pentru a spori moştenirea de la înaintaşi, să nu laşi copiilor tăi ţara
tot aşa cum ai găsit-o, ci fă-o mai frumoasă şi mai bogată. Aceasta este
interpretarea pe care ne-a dat-o acum şeful cabanei Postăvaru, Rolf
Treutsch, povestindu-ne despre timpuri demult apuse, aşa cum ştie de la
bunicii săi, care au făcut parte din SKV.
*Fenomen naţional*
După momentul crucial din 1918, cel al făuririi României Mari,
fenomentul SKV a luat o amploare deosebită. Dacă organizaţia sibiană
avea, la debutul său, doar câteva sute de membri, ea a căpătat proporţii
impresionante, ajungând în 1920 la nu mai puţin de 4.456 de membri, iar
mai apoi depăşind 7.000 de susţinători - toţi cotizanţi. Asociaţia s-a
răspândit în toate colţurile ţării, având filiale în Bistriţa, Cernăuţi,
Lupeni, Mediaş, Orăştie, Petroşani, Reghin, Sighişoara, Timişoara şi
Bucureşti. Dar nu numai atât. Au apărut forme de organizare similare,
unele dintre ele susţinute de personalităţi ale ştiinţei şi culturii
noastre. Un bun exemplu vine de la Societatea Carpatină din Sinaia,
înfiinţată în 1895, a cărei activitate a fost încurajată de Tache
Ionescu şi Bucura Dumbravă, în timp ce Societatea Turiştilor din
România, apărută în 1903, la Bucureşti, a reuşit să-i atragă de partea
sa pe Grigore Antipa, Simion Mehedinţi şi Alexandru Vlahuţă. Lista
activităţilor de voluntariat, dedicate muntelui, continuă cu Asociaţia
Drumeţilor din Munţii Iubiţi ai României, fondată în 1929, Turing-Clubul
României - funcţională din 1925, Asociaţia Turistică "România
Pitorească" - din 1930, Asociaţia "Munţii Noştri", Clubul Carpatin
Român, Societatea Carpatină din Sinaia, ca să dăm doar exemple ale celor
mai active asocieri interbelice, dintr-un şir mult mai lung.
*Trasee desenate de cartografi*
Traseele n-au fost amenajate la întâmplare. Munca era precedată de
studii amănunţite, ale cartografilor, pentru cele mai bune variante spre
nori. Poteca trebuia susţinută, în unele locuri, cu ziduri din piatră,
în alte părţi era nevoie de parapeţi, de scări sau de lanţuri prinse de
stânci. Toate pentru siguranţa turiştilor. Se adăugau marcajele - de
culori şi forme speciale, pentru fiecare cărare în parte - aplicate pe
stânci sau pe copaci. Plus indicatoarele de la răscruci de drumuri.
"Albastru" şi "Roşu" - două trasee din masivul Postăvaru, utilizate de
zeci de ani de turiştii plecaţi din Poiana Braşov. Au fost realizate de
membrii SKV. Tot ei au creat "Pichetul Roşu" din Bucegi, dar şi poteca
"Tache Ionescu" sau "Şapte Scări" - cea din urmă fiind în masivul Piatra
Mare. Se adaugă cele din Rodna, Parâng, Căliman, Cibin, Sebeş, Piatra
Cariului, Apuseni. Datele statistice arată că această organizaţie a
reuşit să amenajeze, în total, peste 700 de kilometri de poteci alpine.
Filiala braşoveană a stabilit un veritabil record, de 101 kilometri de
trasee, realizate până în 1936, doar în Postăvaru şi Piatra Craiului.
Lungimea drumurilor de munte apărute în perioada interbelică e mult mai
mare, dacă luăm în calcul şi munca altor asociaţii, în Făgăraş, Ciucaş,
Penteleu, Lotru.
*Cărămizi în rucsac*
Fiecare lua în rucsacul lui câteva cărămizi, de la poalele muntelui,
plecând spre înălţimi, spre locul ales pentru construirea cabanei. La o
acţiune participau sute de oameni. Porneau în coloană, străbătând
pustietatea, ocolind văi ameţitoare, stânci inaccesibile, să ducă
materialele de construcţie spre cele mai înalte creste. Nu erau doar
membrii organizaţiilor de voluntari, veniţi de la oraş. Li se alăturau
şi ţăranii din satele de munte, care îşi puneau la bătaie animalele de
povară, căruţele, în care încărcau trunchiuri masive din lemn. Până şi
apă se căra, dacă în locul unde urma să fie cabana nu era un izvor. Apa
era necesară pentru prepararea mortarului, să fie legate între ele
pietrele de la temnelia viitoarei construcţii. Lucrarea era executată de
meşteri, aduşi special pentru treaba asta, să facă un lucru de calitate,
solid. Autorităţile locale au sprijint astfel de acţiuni, primăriile
oferind terenul necesar organizaţiilor, pentru a construi cabanele şi
refugiile montane.
*Cum a apărut staţiunea Păltiniş*
O cabană se construia în mai puţin de jumătate de an, în ciuda efortului
deosebit. Cum a fost cazul Mălăieştiului. Clădirea a fost deschisă în
1924, după numai cinci luni de muncă. Autori sunt membrii SKV. Ei s-au
remarcat şi de această dată, ridicând aproape 60 de cabane, în aproape
toţi munţii. Prima realizare a celor de la SKV a fost la 17 septembrie
1881, când au inaugurat o cabană în Piatra Craiului. A urmat, în acelaşi
an, cabana Negoiu. Aceiaşi oameni au pus bazele staţiunii Păltiniş, cu
primele cinci cabane făcute acolo, cea mai veche fiind Prejba, apărută
în 1887. Tot ei au marcat un reper important al Bucegilor - cabana Omu,
dată în folosinţă în 1888. Alte asociaţii de voluntari au sporit zestrea
Carpaţilor, precum Societatea Carpatină din Sinaia, de care e legat
numele cabanei Caraiman. Se adaugă o serie de refugii alpine, în zone
izolate, realizate de Turing-Clubul României. Se adaugă adăposturile din
Bucegi ale Asociaţiei Drumeţilor din Munţii Iubiţi ai României, dar şi
două cabane apărute datorită Societăţii Turiştilor din România - una în
Piatra Craiului, alta la poalele Negoiului.
*Primii salvatori montani*
Primele echipe salvamont au apărut pe teritoriul României în jurul
anului 1900. S-au constituit formaţiuni în Sinaia, Braşov, Sibiu şi
Buşteni, cu voluntari SKV. Cei selectaţi erau, în general, oameni care
locuiau în zona montană. O primă acţiune de salvare a fost consemnată în
1906, în Munţii Făgăraş, pe Valea Podragului. Cel care s-a evidenţiat
atunci pentru efortul său a fost un ghid turistic- Ion Coţofan, din
Avrig. Puţine date există, din păcate, în legătură cu şcolile de ghizi.
Se ştie doar că prima instituţie de acest fel s-a înfiinţat la noi în
1904. Un grup de ghizi montani apăruse încă din 1884, la Sibiu. Un reper
important în categoria siguranţei montane este legat de posturile de
prim-ajutor, a căror funcţionare, în mijlocul celor mai periculoase zone
montane, a debutat în 1890.
*Şerpaşi de România*
Noul sistem turistic - cabane şi trasee - era administrat, la începutul
secolului trecut, după reguli precise, de către organizaţiile
voluntarilor. Să luăm ca exemplu felul în care era pusă la punct toată
treaba asta de către SKV. Turistul avea nevoie de informaţii - ce trasee
montane sunt disponibile, unde anume sunt cabanele, cât de lung sau de
periculos e drumul până la ele. Aşa că în satele sau oraşele de la
poalele munţilor s-au creat birouri de informare turistică. Oaspeţii
veneau mai întâi aici. Era locul unde putea fi găsit un om foarte
important - ghidul turistic. Pentru treaba asta erau aleşi cei mai
descurcăreţi localnici. Ghizii fuseseră ciobani sau vânători. Calitatea
lor principală era că ştiau ca-n palmă zonă de competenţă, în care îi
conduceau pe turişti. Aveau şi legitimaţii, statutul lor fiind
oficializat. Se ştia că pentru creasta Făgăraşului îl poţi găsi, în
Zărneşti, pe Iosif Minea. Dacă doreai să colinzi Piatra Craiului, îl
căutai pe Nicolae Oratie. Doar câteva nume de ghizi, dintr-o istorie
demult apusă şi prea puţin cunoscută, cea a turismului românesc. Tot la
birourile de informare se închiriau felurite echipamente pentru
călătorii nepregătiţi să se ia la trântă cu muntele, vara sau iarna.
Poate nu ştiaţi, dar în România au existat şerpaşi. Erau disponibili în
satele de munte, tot dintre localnici. Ei cărau, contra unui tarif bine
stabilit, bagajele voluminoase ale turiştilor. Era strict interzis
şerpaşilor să mănânce din hrana clienţilor. Ghizii aveau şi ei un tarif
strict, fiind plătiţi cu ziua. Ghidul percepea o taxă pentru două zile
numai în situaţia în care fusese alături de turist mai mult de 36 de
ore. Dacă acest interval era sub 36 de ore, turistul plătea numai pentru
o zi.
*Reguli pe munte *
Ajuns la cabană, turistul trebuia să ştie un lucru foarte important - ce
spune cabanierul e literă de lege. Cabanierul era desemnat de către
organizaţia de voluntari să administreze acea clădire. Puteai să pleci
pe un anumit traseu, dar nu înainte de a-l informa pe cabanier. Ca să se
ştie unde te afli, în munţi, şi eventual să se intervină, la nevoie,
pentru salvarea ta. Turistul avea obligaţia să păstreze curăţenia în
cabană, să nu facă zgomot ori scandal. Erau editate pliante, atât în
română, cât şi în limbi străine, prin care turiştii învăţau să se
comporte pe munte - cum să recunoşti urmele animalelor sălbatice, mai
proaspete sau mai vechi, să ştii dacă sălbăticiunile ar putea fi în
apropierea ta. Se indica până şi felul în care trebuie străbătută zona
alpină - cum să urci, cum să cobori, ca să nu aluneci, să te accidentezi.
*Cabana - muzeu*
Dacă pereţii ar putea vorbi, ar face-o cu siguranţă cei de la cabana
Postăvaru. O parte din clădirea actuală, modernizată şi extinsă, are în
componenţa ei un corp ridicat în 1881 de către voluntarii SKV. Greu de
spus dacă mai e azi o cabană seculară în munţii României, care să fi
rezistat timpului. Doar numele originale s-au păstrat, ca şi locul în
care li s-a pus temelia. Multe clădiri au suferit ulterior distrugeri,
din cauza oamenilor sau a naturii, încât au fost reconstruite, chiar de
la zero. Dar aici, mai sus de Poiana Braşov, la Postăvaru, au rămas
"amprentele" oaspeţilor din ultimii 100 de ani. Scrijelituri care
îmbracă pereţii exteriori ai bătrânei case de la munte. Zărim printre
atâtea amintiri una foarte veche, cea a lui Novak. Numele e însoţit de
anul sosirii lui în acest loc - 1896. Credeam că e cea mai veche
"atestare". Nici pomeneală! Cea dintâi e din 1893, ne anunţă şeful
cabanei, Rolf Truetsch, care a studiat noianul semnăturilor. Facem
cunoştinţă şi cu Adele Zeidner, de pe urma căreia au rămas câteva
şanţuri adânci, cu tot cu anul sosirii ei aici - 1907, la care se adaugă
Helena, din 1908. Am petrecut o noapte în mijlocul istoriei, într-una
din camerele spaţioase, exact cum au fost ele concepute cu 129 de ani în
urmă. Supravegheaţi de siluete zâmbitoare, salutându-ne din alt veac.
Ghizi montani sau constructori ai traseelor alpine. Am aflat după aceea,
tot de la Rolf, că voluntarii purtau, prin anii '20, bocanci cu ţinte
bătute în talpă, iar pe zăpadă foloseau schiuri din lemn, făcute în
atelierele dogarilor. Cei pe care îi apuca noaptea în pustietate îşi
luminau calea folosind lămpi cu gaz, care aveau în interior un ciorap
din azbest. Obiecte de acest fel pot fi văzute azi la Postăvaru, fiind
în pregătire un muzeu al cabanei.
*"Spriritul de pe vremuri s-a pierdut"*
Nopţi la foc de tabără, zile întregi de muncă. "Era o pasiune
extraordinară pentru munte. Tot ce s-a făcut a fost altruist", ne face
Rolf un tablou al anilor interbelici, când mii de oameni invadau
Carpaţii. "Spiritul acela s-a pierdut azi", e convins şi trist totodată
interlocutorul nostru. Acelaşi pesimism în privinţa actualităţii l-am
găsit la Mircea Opriş, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Salvatorilor
Montani. "Azi nu mai e aceeaşi implicare a oamenilor pentru munte. Pe
vremuri, totul se făcea din convingere şi plăcere. Acum s-a schimbat
mentalitatea, nu mai depune aproape nimeni efort, dacă nu există şi
recompensă. Atunci era altă mentalitate", e de părere cel care, la
rândul său, a participat, în anii '70 - '80, la construirea a 12 refugii
alpine. Dar lucrurile se schimbaseră deja, Mircea Opriş spunându-ne că
banii necesari nu mai veneau de la voluntari, ci de la autorităţi. Ce se
întâmplase între timp cu spiritul voluntariatului? Explicaţia vine de la
Rolf Truetsch, legată de momentul venirii comuniştilor la putere. Să
luăm cazul SKV - dacă până în anii '40 cabanele construite de voluntari
fuseseră administrate de asociaţie, care avea statut juridic, banii
obţinuţi din turism fiind destinaţi viitoarelor amenajări alpine, după
1948 a fost impusă altă organizare montană. Clădirile au fost
naţionalizate. "Nu a existat un act efectiv de naţionalizare. Pur şi
simplu au fost luate de stat", conchide Rolf.
*Azi se fură din ce s-a construit*
În munţii din România sunt 555 de trasee montane omologate. Unele au
câţiva kilometri lungime, altele sunt mult mai impozante, de până la 20
de kilometri. Statistica aparţine Ministerului Dezvoltării Regionale şi
Turismului. Mai sunt aproape 100 de adăposturi alpine, în care turiştii
se pot retrage, în caz de urgenţă. Numai că ştirile montane, despre
construcţii noi, sunt puţine. Un exemplu ne-a venit tot de la Mircea
Opriş, despre Asociaţia Turiştilor din Săcele. Voluntarii au ridicat,
după 1990, o cabană în Masivul Piatra Mare, pusă la dispoziţia
împătimiţilor de mişcare în aer liber. Din păcate, alte ştiri abundă,
când vine vorba de Carpaţii României - distrugerile. Se fură orice, până
şi lanţurile sau cablurile agăţate de stânci, de care turiştii ar trebui
să se ţină, când poteca e prea periculoasă, pe "buza" prăpastiei. Multe
adăposturi alpine sunt sparte, cablurile electrice tăiate, dispărând
chiar şi becurile. Hoţii sunt însă greu de prins iar de multe ori
salvamontiştii repară stricăciunile din propriul buzunar.
*Organizaţia SKV în cifre*
1880 - înfiinţarea organizaţiei, la Sibiu.
700 de kilometri de trasee montane amenajate.
60 de cabane construite.
1900 - constituirea primelor grupe de salvatori montani.
1904 - prima grupă de ghizi.
luni, 13 decembrie 2010
Official NORAD Santa Tracker
http://www.noradsanta.org/en/index.html
Welcome to NORAD Tracks Santa
All the preparations for this year are in place! Come back each day to
receive updates from the North Pole and to discover new surprises in the
Kids' Countdown Village.
Santa's elves have been busier than usual this year preparing. Visit
Santa's Village <http://www.noradsanta.org/en/countdown.html> to see
what's been going on, and join in on the fun!
10 days
20 hrs
50 mins
44 secs
… until Santa's flight begins!
Freeware: Download Nero 9 Free 9.4.12.3d Free
http://www.softpedia.com/get/CD-DVD-Tools/Data-CD-DVD-Burning/Nero-Free.shtml
With Nero 9 Free you'll be able
to easily create or copy data discs while making minimal changes to the
default settings of the application. You can simply load the files and
press burn to make a new disc on the spot!
*Reasons why this program is marked as ad-supported:*
· Attempts to change the default search engine for web browsers installed on the system
· Offers to install ASK toolbar that the program does not require to fully function
vineri, 10 decembrie 2010
CNA a aprobat licenţa de satelit pentru un nou canal de turism | Lumea lui Răzvan
CNA a aprobat licenţa de satelit pentru un nou canal de turism
Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA) a aprobat astăzi,
30 noiembrie 2010, licenţa audiovizuală de satelit pentru
televiziunea – Travel Mix Channel.
Noua televiziune va fi lansată în scurt timp şi se va distribui
GRATUIT, prin satelit, în sistemele DTH, Ip-tv şi în reţelele de cablu
tv, la nivel naţional.
Travel Mix Channel este un nou format de televiziune în peisajul media,
canalul se adresează unui public larg intersat de un conţinut de
relaxare, reprezentând mai mult decât o sursă de inspiraţie pentru
alegerea unei destinaţii de vacanţă. Este o televiziune adresată tuturor
telespectatorilor care iubesc natura şi călătoriile, dar şi celor care
activează în industria de turism din România. Mix-ul de programe propus
de Travel Mix Channel este profilat pe specificul jurnalismului de
călătorie, cu un bogat conţinut de filme documentare din lume, dar şi
destinaţii româneşti.
În cadrul programelor vor fi prezentate pe larg evenimentele din
industria turismului (târguri – expoziţii), proiectele şi activitatea
instituţiilor din domeniu (Ministerul Dezvoltării Regionale şi
Turismului, ANAT, ANTREC, etc.), dar şi emisiuni cu un bogat caracter
didactic. Travel Mix Channel işi propune să promoveze turismul în
toate formele lui (călătorie, afaceri, cultural, medical, religios,
agroturism, ecoturism etc.) şi să ofere posibilitatea tuturor să
descopere noi destinaţii turistice.
"Mulţumim tuturor celor care sunt alături de proiectul nostru, am reuşit
astăzi sa obţinem licenţa de satelit pentru televiziunea Travel Mix
Channel, un canal TV adresat tuturor celor care doresc să descopere
frumuseţea naturii, secretele turismului românesc, dar şi o mulţime de
destinaţii de călătorie.
În scurt timp, televiziunea Travel Mix Channel va fi disponibilă la
nivel naţional, în toate reţele de cablu care au interesul să distribuie
un canal de turism românesc, FTA (liber la recepţie)." – Laurenţiu
Megelea – Director General Travel Mix Channel.
Travel Mix Channel promite să devină un prieten de suflet, o
televiziune cu tematică foarte diversificată: de la oraşele lumii,
capitale europene, ghid de calatorie, destinaţii de lux, croaziere,
destinaţii exotice, hoteluri de lux, restaurante de top, bar&pub,
parcuri de distracţie, travel shopping, business travel, plaje de vis,
pârtii de ski, trasee turistice, agenţii de turism, last minute,
sporturi de vacanţă, locuri si oameni, jurnalist de ocazie, pescar în
România, descoperă România, balneo turism, agro turism, muzee sub lupă,
istorie şi tradiţii, lăcaşuri de cult, rezervaţii naturale, comorile din
adâncuri, secretele naturii şi pâna la o serie de emisiuni gastronomice
care prezintă reţete, secrete şi arome din întreaga lume.
Travel Mix Channel aparţine companiei de media MIXMONTAN SRL, firmă
care are în portofoliu, Televiziunea Valea Prahovei TV, Ziarul Valea
Prahovei si postul de Radio Best FM, canale media deţinute de omul de
afaceri Laurenţiu Megelea, acţionar şi in cadrul companiei imobiliare
Mervani din Valea Prahovei.
Persoană de contact:
Laura Iacob
Director Marketing&PR
Travel Mix Channel
Tel.: 0746.188.901
www.travelmix.ro
joi, 9 decembrie 2010
Laura Adamache: Pizza “8 minute”… la tigaie
Pizza "8 minute"… la tigaie
<http://adamache-laura.blogspot.com/2009/03/pizza-8-minute-la-tigaie.html>
<http://adamache-laura.blogspot.com/2009/03/pizza-8-minute-la-tigaie.html>
Ok, deci daca nu sunteti vazuti cum o preparati va garantez ca nimeni nu
isi va da seama ca a fost coapta intr-o tigaie si doar in 8 minute. In
Italia pe timpul verii, cand sunt niste calduri ingrozitoare, sunt multe
gospodine care apeleaza la solutia asta mai mult decat rapida pentru a
obtine o pizza
(...)
http://adamache-laura.blogspot.com/2009/03/pizza-8-minute-la-tigaie.html
Vezi si: http://retetecupoze.ro/
Pofta buna!!!!!!
Plimbare prin Sibiu cu norc.ro si Google Streetview
Pe aceeasi tema:
http://maps.google.ro/intl/ro_ro/help/maps/streetview/
Luati omuletul galben (din stinga, deasupra sagetilor zoom in hartile Google) si trageti-l pe harta in zonele strazilor acoperite de Google Streetview ... navigati ...
Vizualizare hartă mărită
Ana Maria Buzea, creatoarea lui Miaunel şi Bălănel, uitată de lume
Poate ca nu stiati, dar in luna decembrie, Observatorul Antenei 1 a pornit un proiect extraordinar:
„Impreuna dam viata povestilor"
... in care redactorii-reporteri incearca sa reinvie adevaratele valori romanesti, partea pozitiva si luminoasa a romanilor si a Romaniei, asa cum a fost.
17 istorii de viata ale unor romani de exceptie. Va recomand ca sa ... recomandati cercetasilor vostri sa se uite la aceste reportaje in fiecare seara la 19 la Observator pe Antena1.
http://mstracna.wordpress.com/2010/12/02/impreuna-dam-viata-povestilor/
http://www.financiarul.com/articol_53875/antena-1-lanseaza-campania-impreuna-dam-viata-povestilor.html
Iata reportajul de ieri ...
http://observator.a1.ro/observator19/Observator-19_25658.html
http://www.antena3.ro/romania/ana-maria-buzea-creatoarea-lui-miaunel-si-balanel-uitata-de-lume-114725.html
Ana Maria Buzea, creatoarea lui Miaunel şi Bălănel, uitată de lume
Observator <http://www.antena3.ro/autor/observator.html>
Numele Ana Maria Buzea este necunoscut în România. Nimeni nu ştie că de
acest nume se leagă unul dintre puţinele lucruri frumoase din vremea
anilor gri ai comunismului - desenele animate. Personaje ca Miaunel şi
Bălănel au fost repede aruncate în spatele unei cortine de uitare, odată
cu tot universul în care a trăit Ana Maria Buzea. Aşa a murit şi un pic
din copilăria unei întregi generaţii.
Ana Maria Buzea are 70 de ani. Mai bine de 40 i-a petrecut in Animafilm,
ca regizor. Patru decenii in studiourile care au creat desenele animate
ale copilariei noastre. În vremea în care Occidentul trăia poveştile lui
Walt Disney, Ana Maria Buzea şi echipa ei creau alternativa suportabilă
pentru milioane de copii români.
Miaunel şi Bălănel au apărut în 1974. Un miracol pentru timpurile de
atunci. Şi, timp de aproape două decenii, un căţel şi o pisică au reuşit
să ţină în faţă televizioarelor copiii vitregiţi ai unor vremuri în care
doar imaginaţia nu avea graniţe. Din desene au învăţat cei mici valoarea
prieteniei, a generozităţii, a adevărului. În felul lor, cu siguranţă
naiv pentru copiii de astăzi, Miaunel şi Bălănel ştiau să rezolve
conflictele cu inteligenţă şi candoare şi, odată cu ei, învăţau şi
alţii. A fost cel mai longeviv serial de animaţie de la noi şi o
bucurie constantă pentru creatorii lui.
Apoi, după 89, lumea s-a schimbat şi odată cu ea, s-a prăbuşit şi
universul fabulous în care trăia Mariana Buzea. Într-o tentativă eşuată
de privatizare, Animafilm a dispărut. Iar ea şi echipa ei au rămas pe
drumuri.
După dispariţia Animafilm, numele şi arta ei s-au pierdut şi ele în
nepăsarea generaţiilor cărora ea le dăruise o lume. Nici bani, nici
interes. Trăieşte dramatic schimbările din jurul ei. Nu mai recunoaşte
nimic din ce e în jur, din ce vede la televizor, din lumea copilăriei
aşa cum arată ea astăzi. Lecţiile de viaţă care li se dau celor mici le
găseşte ostile, şocante, greşite.
Pe nevăzute, în ultimii 20 de ani, *cinematografia de animaţie a
României a dispărut*. Investiţia de odinioară în lumi imaginare şi
miraculoase nu s-a mai întors la creatorii ei. De cînd a rămas fără
slujbă, Ana Maria Buzea n-a mai intrat în Animafilm. I-a fost teamă de
toate amintirile şi, mai ales, de ce va găsi.
De curînd, şi-a adunat însă curajul să-şi caute foştii colegi. Reîntilnirea a fost devastatoare.
40 de ani de muncă închişi parcă între ziduri de nepătruns, ferecaţi
după uşi care refuză să se mai deschidă. Doborita, Ana Maria Buzea se
întoarce în lumea ei, pe care încearcă din răsputeri să o păstreze
fabuloasă şi mirifică. Se înconjoară de cartoane, acetofane, de
vechiturile vremurilor ei şi imaginează un ultim personaj, care ar putea
semăna cu ea.
Lumea în care a excelat ea nu mai există. În lumea noua, nimeni nu are
nevoie de expertiza ei. Generaţia pe care a învăţat-o ce înseamnă
prietenia a prins mult prea repede lecţia uitării.
Update:
Citeva din reportaje le puteti urmari online aici:
http://www.youtube.com/user/rarescristian#p/u
„Impreuna dam viata povestilor"
... in care redactorii-reporteri incearca sa reinvie adevaratele valori romanesti, partea pozitiva si luminoasa a romanilor si a Romaniei, asa cum a fost.
17 istorii de viata ale unor romani de exceptie. Va recomand ca sa ... recomandati cercetasilor vostri sa se uite la aceste reportaje in fiecare seara la 19 la Observator pe Antena1.
http://mstracna.wordpress.com/2010/12/02/impreuna-dam-viata-povestilor/
http://www.financiarul.com/articol_53875/antena-1-lanseaza-campania-impreuna-dam-viata-povestilor.html
Iata reportajul de ieri ...
http://observator.a1.ro/observator19/Observator-19_25658.html
http://www.antena3.ro/romania/ana-maria-buzea-creatoarea-lui-miaunel-si-balanel-uitata-de-lume-114725.html
Ana Maria Buzea, creatoarea lui Miaunel şi Bălănel, uitată de lume
Observator <http://www.antena3.ro/autor/observator.html>
Numele Ana Maria Buzea este necunoscut în România. Nimeni nu ştie că de
acest nume se leagă unul dintre puţinele lucruri frumoase din vremea
anilor gri ai comunismului - desenele animate. Personaje ca Miaunel şi
Bălănel au fost repede aruncate în spatele unei cortine de uitare, odată
cu tot universul în care a trăit Ana Maria Buzea. Aşa a murit şi un pic
din copilăria unei întregi generaţii.
Ana Maria Buzea are 70 de ani. Mai bine de 40 i-a petrecut in Animafilm,
ca regizor. Patru decenii in studiourile care au creat desenele animate
ale copilariei noastre. În vremea în care Occidentul trăia poveştile lui
Walt Disney, Ana Maria Buzea şi echipa ei creau alternativa suportabilă
pentru milioane de copii români.
Miaunel şi Bălănel au apărut în 1974. Un miracol pentru timpurile de
atunci. Şi, timp de aproape două decenii, un căţel şi o pisică au reuşit
să ţină în faţă televizioarelor copiii vitregiţi ai unor vremuri în care
doar imaginaţia nu avea graniţe. Din desene au învăţat cei mici valoarea
prieteniei, a generozităţii, a adevărului. În felul lor, cu siguranţă
naiv pentru copiii de astăzi, Miaunel şi Bălănel ştiau să rezolve
conflictele cu inteligenţă şi candoare şi, odată cu ei, învăţau şi
alţii. A fost cel mai longeviv serial de animaţie de la noi şi o
bucurie constantă pentru creatorii lui.
Apoi, după 89, lumea s-a schimbat şi odată cu ea, s-a prăbuşit şi
universul fabulous în care trăia Mariana Buzea. Într-o tentativă eşuată
de privatizare, Animafilm a dispărut. Iar ea şi echipa ei au rămas pe
drumuri.
După dispariţia Animafilm, numele şi arta ei s-au pierdut şi ele în
nepăsarea generaţiilor cărora ea le dăruise o lume. Nici bani, nici
interes. Trăieşte dramatic schimbările din jurul ei. Nu mai recunoaşte
nimic din ce e în jur, din ce vede la televizor, din lumea copilăriei
aşa cum arată ea astăzi. Lecţiile de viaţă care li se dau celor mici le
găseşte ostile, şocante, greşite.
Pe nevăzute, în ultimii 20 de ani, *cinematografia de animaţie a
României a dispărut*. Investiţia de odinioară în lumi imaginare şi
miraculoase nu s-a mai întors la creatorii ei. De cînd a rămas fără
slujbă, Ana Maria Buzea n-a mai intrat în Animafilm. I-a fost teamă de
toate amintirile şi, mai ales, de ce va găsi.
De curînd, şi-a adunat însă curajul să-şi caute foştii colegi. Reîntilnirea a fost devastatoare.
40 de ani de muncă închişi parcă între ziduri de nepătruns, ferecaţi
după uşi care refuză să se mai deschidă. Doborita, Ana Maria Buzea se
întoarce în lumea ei, pe care încearcă din răsputeri să o păstreze
fabuloasă şi mirifică. Se înconjoară de cartoane, acetofane, de
vechiturile vremurilor ei şi imaginează un ultim personaj, care ar putea
semăna cu ea.
Lumea în care a excelat ea nu mai există. În lumea noua, nimeni nu are
nevoie de expertiza ei. Generaţia pe care a învăţat-o ce înseamnă
prietenia a prins mult prea repede lecţia uitării.
Update:
Citeva din reportaje le puteti urmari online aici:
http://www.youtube.com/user/rarescristian#p/u
marți, 7 decembrie 2010
Parlamentari, interziceţi “magazinele de vise”! | Jurnalul National
http://jurnalul.ro/special/anchete/parlamentari-interziceti-magazinele-de-vise-561868.html
Parlamentari, interziceţi "magazinele de vise"!
Patru proiecte legislative împotriva etnobotanicelor, în aşteptare la cele două Camere
Autori: ADRIANA OPREA POPESCU, IONELA GAVRILIU
Polonia a închis toate "magazinele de vise", invocând siguranţa naţională. La noi, presa e o "vulnerabilitate"...Polonia a închis toate "magazinele de vise", invocând siguranţa naţională. La noi, presa e o "vulnerabilitate"...Aşa cum am văzut, există oraşe în România unde consiliile locale au decis interzicerea "magazinelor de vise". E nevoie însă de o politică unitară, la nivel naţional, pentru că soluţiile locale nu rezolvă decât parţial problema. Fără o lege în acest sens, afacerea cu etnobotanice va migra din zonele interzise spre cele care tolerează acest gen de activitate sau, şi mai grav, poate ajunge exclusiv din spaţiul real într-unul greu controlabil şi uşor accesibil. Spaţiul virtual. Există deja "magazine de vise" online care acceptă plata cu cardul, aşa cum există şi furnizori care-ţi aduc marfa în pragul uşii mai prompt decât ar sosi ambulanţa la o urgenţă.
Fenomenul etnobotanicelor se propagă atât de rapid şi a devenit o afacere atât de profitabilă, încât e greu de crezut că va mai reuşi cineva, vreodată, să-l stopeze definitiv. Însă lucrurile trebuie bine delimitate şi, mai ales, trebuie trasată o graniţă precisă între legal şi ilegal. Nu e legal, de pildă, să declari, ca obiect de activitate al societăţii tale, "comercializarea de plante şi îngrăşăminte pentru plante", în vreme ce tu vinzi, în realitate, produse destinate consumului uman. Pe ambalajul cărora scrie, pentru orice eventualitate, "interzis consumul uman". Nu e legal să vinzi aceste produse, pe care tinerii le inhalează sau şi le injectează, fără vreun aviz al Ministerului Sănătăţii. Nu e legal să practici adaosuri comerciale de "mii la sută", fără să investeşti, mai întâi, într-o casă de marcat. Nu e legal ca pe pliculeţul de substanţe să nu fie trecută compoziţia conţinutului şi nu e legal ca Oficiul pentru Protecţia Consumatorului să doarmă ciuci pe butuci, fără să se autosesizeze. Nu e legal ca spitalele în care ajung tinerii afectaţi de consumul de etnobotanice să nu se sesizeze Poliţia, iar oamenii legii, la rândul lor, să nu deschidă o anchetă.
Nu e legal şi nici normal să ne prefacem că totul e în regulă, atâta vreme cât generaţia tânără o ia razna, sub ochii noştri, dar legile din România sunt strâmbe, şchioape şi născute bolnave, şi tot ceea ce pare ilegal e, de fapt, la limita legii. Mai putem îndrepta aceste legi?
Senatorul PNL Mario Oprea a depus la 17 noiembrie a.c. două iniţiative legislative. Primul proiect, pentru modificarea şi completarea Legii 339/2005, privind regimul juridic al plantelor, substanţelor şi preparatelor stupefiante şi psihotrope, propune interzicerea "cultivării, producerii, fabricării, depozitării, comerţului, distribuţiei, transportului, deţinerii, intermedierii, achiziţionării, importului, exportului şi tranzitului pe teritoriul naţional ale plantelor, substanţelor şi preparatelor din tabele anexate la lege", eliminându-se, astfel, interpretările. Proiectul prevede şi "interzicerea oricărei forme de consum, trafic, producere sau preparare a produselor stupefiante din plante naturale sau sintetice şi din produse chimice; interzicerea plantelor folosite ca îngrăşământ natural, în condiţiile în care denumirea lor ştiinţifică este similară sau un sinonim pentru produsele stupefiante neacceptate de legislaţia Uniunii Europene şi de forurile academice medicale româneşti; interzicerea posibilităţii de comercializare a unor plante hibrid sau care au denumire sinonimă cu cele din tabelele I, II sau III." Proiectul legislativ propune desfiinţarea "magazinelor de vise" şi "interzicerea oricărei forme de trafic, import-export, producere sau preparare a produselor stupefiante din plante naturale".
A doua iniţiativă legislativă a senatorului liberal se referă la modificarea şi completarea Legii 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri, propunând "creşterea perioadelor de sancţionare penală pentru cei care vând droguri de risc mediu, mic şi mare; creşterea pedepselor pentru cei care furnizează droguri minorilor, sub forma inhalanţilor chimici toxici, şi stabilirea sancţiunilor în funcţie de cele trei categorii de minori (între 16-18 ani, 14-16 ani şi sub 14 ani); interzicerea şi creşterea sancţiunilor pentru orice formă de trafic, import-export, producere sau preparare a produselor stupefiante din plante naturale sau sintetice şi din produse chimice; introducerea unor prevederi care să stabilească existenţa unor centre medicale specializate pentru toxicomani".
Senatorul a solicitat ca cele două iniţiative legislative să fie discutate în regim de urgenţă. "Deşi s-a vorbit despre o completare a listei cu substanţe interzise, acest lucru nu este posibil, pentru că substanţele interzise prin Ordonanţa 6/2010 au fost deja înlocuite de altele, similare, care au denumire diferită, dar acelaşi efect", atrage atenţia senatorul liberal. "Era necesar mai mult decât elaborarea unei simple ordonanţe care consolida un tabel. Trebuie să recunoaştem că avem de-a face cu un fenomen foarte grav. Din datele pe care le deţin, am ajuns la concluzia că aceste magazine de vise pot aduce un profit zilnic chiar şi de 20.000 de lei, deci, la mijloc este vorba de foarte mulţi bani. Iar proprietarii unei astfel de afaceri îşi propun să meargă până la capăt, gândindu-se că au suficienţi bani să şi mituiască dacă e nevoie", precizează senatorul Oprea.
La rândul său, deputatul independent Tudor Ciuhodaru, şef al Unităţii de Primiri Urgenţe de la Spitalul "Sf. Ioan" din Iaşi, a avut până acum două iniţiative legislative pe tema interzicerii substanţelor etnobotanice. Încă din 2009, alertat de numărul mare de pacienţi care ajungeau la camera de gardă din cauza substanţelor vândute în magazinele de vise, dr Ciuhodaru a propus o lege care condamna comercializarea acestor produse, tentativa de vânzare pe internet, livrarea la domiciliu. Pedeapsa pentru aceste infracţiuni, conform proiectului de lege, era cuprinsă între 6 luni şi 3 ani. Iniţiativa legislativă a fost amendată la comisia juridică a Senatului şi a trecut de această Cameră. La începutul lunii februarie 2010, legea a ajuns pe ordinea de zi a Camerei Deputaţilor, iar la 9 februarie a fost adoptată de Parlament. În aceeaşi perioadă însă, alarmaţi de cazurile unor tineri care au decedat în urma consumului de etnobotanice, guvernanţii au decis elaborarea unei ordonanţe de urgenţă pe aceeaşi temă. În cele din urmă a fost adoptată ordonanţa de urgenţă prin care se completa Legea 143/2000, adăugându-se noi substanţe la lista celor interzise. Iar legea doctorului Ciuhodaru nu a mai fost promulgată de preşedinte, ci a fost retrimisă Parlamentului în luna martie. "Aceasta a fost cea mai bună iniţiativă legislativă în domeniu, pentru că permitea reactualizarea listei substanţelor interzise ori de câte ori era nevoie. Practic, Guvernul mi-a furat ideea şi a pus-o în practică prost", a spus Ciuhodaru.
Apariţia unor alte substanţe etnobotanice pe piaţă, în afara listei prevăzute în ordonanţa de urgenţă, face ordonanţa Guvernului inutilă, de aceea Tudor Ciuhodaru a depus la Camera Deputaţilor, în luna octombrie a.c., un nou proiect legislativ privind avizarea importului şi a vânzării substanţelor etnobotanice. Deputatul doreşte completarea art. 7 din Legea 143/2000 cu următoarele alineate: "(1) Importul şi comercializarea plantelor sau substanţelor cu potenţial efect halucinogen sau euforic vor fi obligatoriu avizate de Ministerul Administraţiei şi Internelor şi Ministerul Agriculturii şi vor fi raportate către Agenţia Naţională Antidrog şi Centrul European de Monitorizare a Drogurilor şi a Dependenţei de Droguri. (2) Raportarea importurilor de produse prevăzute la alin(1) către Centrul European de Monitorizare a Drogurilor şi a Dependenţei de Droguri se va efectua de Agenţia Naţională Antidrog".
"Lucrurile bune necesită timp. Până în acest moment, legea nu a făcut nici un pas în circuitul legislativ", a declarat Tudor Ciuhodaru.
Comerţul online cu etnobotanice, prohibit
Conform datelor furnizate de Observatorul European pentru Droguri şi Toxicomanie, în 2009 România se afla pe locul IV (după Marea Britanie, Germania şi Ţările de Jos) la comerţul drogurilor prin intermediul internetului. Membrii Partidului Conservator au iniţiat o propunere legislativă pentru interzicerea etnobotanicelor şi în spaţiul virtual. "Întrucât plantele şi substanţele conţinute de aceste produse nu se regăsesc în tabelele din anexele celor două legi meţionate (n.r. – Legea 143/2000 şi Legea 339/2005), fapt ce favorizează un acces facil al consumatorilor la aceste produse, este necesară interzicerea comerţului electronic cu produse obţinute din plante vegetale, precum şi a substanţelor, altele decât cele aflate sub control naţional a căror utilizare, indiferent de procedeul de administrare, are efecte similare utilizării substanţelor stupefiante şi psihotrope", se precizează în expunerea de motive. Concret, proiectul de lege propune completarea art. 4 din Legea 339/2005 cu două noi alineate, conform cărora "(2) este interzis comerţul electronic cu substanţe şi plante etnobotanice a căror utilizare produce efecte similare utilizării substanţelor stupefiante, psihotrope sau halucinogene; (3) de la prevederile alin. (2) face excepţie comerţul electronic desfăşurat de farmaciile din sistemul farmaceutic românesc, precum şi de magazinele autorizate să comercializeze plante medicinale".
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
Publicitate
LinkWithin
