Comorile internetului: 1. La nord-vest de Saua Prislop, Muntii Fagarasului

miercuri, 12 octombrie 2011

1. La nord-vest de Saua Prislop, Muntii Fagarasului

http://www.romania-natura.ro/book/export/html/5

1. La nord-vest de Saua Prislop, Muntii Fagarasului

1. Saua Prislop (1600 m altitudine) (vezi harta masivului/traseul 49 din ghidul Muntilor Fagarasului, revista Natura Romaniei, numerele 1-5, 2008).
Aici, vedere de sub Saua Apa Cumpanita (traseu 3), catre versantul sudic al masivului.

foto: Ica Giurgiu

Pentru a intra in acest perimetru trebuie sa ajungem in Saua Prislop (1600 m altitudine) (vezi harta masivului, traseul 49, imaginea 1). Ca sa sosim In Saua Prislop putem alege traseul 49, cruce rosie, Caineni - Zanoaga, sau traseul 50, punct albastru, Caineni - Valea Satului (Cotilor). Descrierea integrala a acestor trasee trebuie citita cu atentie (In volumul 1 al ghidului) pentru ca ofera multe date interesante si relevante despre zona.
Din Saua Prislop, o poteca - la inceput clara, apoi tot mai slab conturata - se indreapta spre vestul Chicii Fedelesului, ocolind obarsiile Vaii Curpanu. Din Saua Prislop pana in creasta principala, marcata cu banda rosie, facem circa o ora.
Urcand dinspre Saua Prislop trecem intai printr-o zona cu lapiezuri dezvoltate pe calcare cristaline, apoi - intrati in golul alpin - constatam prezenta unui camp de doline. Cele mai importante doua doline sunt situate una langa alta, la aproximativ 1625 metri altitudine, parand atunci cand ne apropiem de ele ca ar fi guri de aven. Dolina mare are axele de 10 x 20 metri si adancimea de 8 m (imaginea 2, harta 3). In peretele ei sudic straturile de calcar masiv apar dezgolite; la baza lor functioneaza un ponor temporar. Acest perete sudic poate fi considerat ca apartinand unei trepte antitetice.

2. Dolina mare/ treapta antitetica de la nord de Saua Prislop.

foto: Ica Giurgiu (Bucuresti), Mihai Ducea (Sibiu)

3. Schita dolinei mari de la nord de Saua Prislop.

De la cele doua doline traversam, spre nord-vest, cateva obarsii de vale de-a lungul carora observam succesiuni de sectoare seci si active. Spre sud-vest, la circa 200 m altitudine mai jos de noi, se vede cum valea se transforma in cheie (imaginea 4).

4. Cascada pe Valea Curpanu - la debit redus, in perioada de vara - acolo unde caderile de apa, repezisurile si bazinele de apa succesive ofera un parcurs antrenant. Nici o rupere de panta nu are nevoie de echipament special pentru a fi depasita; totusi, o cordelina este necesara in cateva locuri, pentru transferul bagajelor. Doua zile sunt necesare pentru a cobori valea pe firul ei.

foto: Ica Giurgiu, Cristian Varareanu, Costin Ene

Datele de mai sus au fost culese cu ocazia turei din 3-10 septembrie 1984 (Ica Giurgiu, Cornelia Radu). In 4 septembrie 1987 a fost continuata observarea bazinului superior al Vaii Curpanului (Ica Giurgiu, Gabriel Silvasanu); exocarst notat: vai cu portiuni active sau seci, ponoare, chei, pereti, lapiezuri.

Pestera Caprelor negre
A fost descoperita si cartata la 20 august 1985, de Teo Schuller si Mihai Ducea. 38,5 metri dezvoltare (harta 5), denivelare +16 metri, extensie 15,8 metri, indice de ramificare 2,43.

5. Harta Pesterii Caprelor negre

Din Chica Pietrelor (imaginile 6-8) se coboara pe firul cel mai vestic al Vaii Curpanului (Izvorul Corbilor), circa 300 m diferenta de nivel dispusi pe 1,5 km lungime. Valea este presarata cu cascade. Deodata, peretii se apropie si apa cade pe un prag de aproximativ 25 de metri. In versantul stang se inalta Stanca Breca. De la baza sa se observa, la 50 m altitudine relativa, intrarea in pestera. Deschiderea este aproape invizibila de pe versantul opus. La ea se ajunge pe niste umeri inierbati, inclinati la 75%, sub care se lasa pereti verticali. Este esential pentru a ajunge in siguranta la gura pesterii ca iarba sa nu fie umeda.

6. Zona calcaroasa inalta din vestul masivului, vazuta de pe Chica Fedelesului (traseu 3).

foto: Ica Giurgiu

Cavitate de tractiune tectonica, dezvoltata in calcare cristaline. Dupa sala de intrare, de dimensiuni destul de mari, urmeaza trei diverticule aflate la nivele diferite, toate colmatate cu bolovani. Pe cel mai de sus se gasesc scurgeri parietale si mici stalactite. In pestera se adapostesc capre negre.