COPIII CARE MOR AŞTEPTÂND. De ce stă închisă la "Marie Curie" o secţie de chirurgie cardiacă în valoare de 3,5 milioane de euro
În timp ce secţia de cardiochirurgie de la Marie Curie stă nefolosită de un an de zile, copiii românilor mor pe capete. Cinci dintre ei s-au stins în primele opt săptămâni ale anului la Bucureşti, iar soarta altor 14 nou-născuţi de la spitalul "Sfânta Maria" din Iaşi este critică. Bebeluşii cu malformaţii cardiace grave ar putea muri în următoarele zile dacă nu sunt operaţi în ţară sau dacă nu ajung urgent la o clinică din străinătate.
În timp ce secţia de cardiochirurgie de la Marie Curie stă nefolosită de un an de zile, copiii românilor mor pe capete. Cinci dintre ei s-au stins în primele opt săptămâni ale anului la Bucureşti, iar soarta altor 14 nou-născuţi de la spitalul "Sfânta Maria" din Iaşi este critică. Bebeluşii cu malformaţii cardiace grave ar putea muri în următoarele zile dacă nu sunt operaţi în ţară sau dacă nu ajung urgent la o clinică din străinătate.
Situaţia este absurdă în condiţiile în care în Bucureşti, la spitalul "Marie Curie", există de mai bine de un an un departament de cardiochirurgie pediatrică ce stă cu lacăt pe uşă, pentru că, deşi pacienţi există, nu sunt medici angajaţi aici. Între timp, mor copiii pentru că nu toţi au bani să ajungă la operaţii în Italia, în Germania sau la Viena.
Situaţia devine şi mai absurdă în condiţiile în care pentru fiecare copil operat în străinătate cu formularul E 112 statul român plăteşte 20.000 de euro. La "Marie Curie" însă, o secţie de 3,5 milioane de euro, din care 1,7 milioane de euro au venit de la Ministerul Sănătăţii, în care aceşti copii ar putea fi salvaţi, stă închisă pentru că nu sunt bani şi nici medici care să lucreze în ea.
Sala de cardiochirurgie pediatrică de la Spitalul Marie Curie a fost înfiinţată, la iniţiativa asociaţiei Inima Copiilor, cu bani din donaţii, dar şi cu sprijinul Ministerului Sănătăţii
"Noi am primit pe hârtie ceea ce trebuie, dar structura este aceeaşi, adică nefuncţională", explică pentru gândul medicul Cătălin Cîrstoveanu, şeful secţiei de Terapie Intensivă Nou-Născuţi de la "Marie Curie" şi unul dintre susţinătorii proiectului înfiinţării acestui departament de Chirurgie Cardiacă.
La cine e răspunsul: la spital, la Sănătate sau la Finanţe
"A fost o ordonanţă de guvern aprobată de primul ministru pentru ocuparea posturilor necesare pornirii centrului, au început câteva angajări, dar asistentele angajate ocupă posturile libere din spital, din alte secţii. Aşa că, la ora actuală despre cât din schema de personal este acoperită nu putem vorbi. Sunt doi cardiologi angajaţi şi un pediatru care face a doua specialitate cardiologie, iar la posturile de medic ATI nu s-a prezentat nimeni la concurs", afirmă doctorul Cîrstoveanu.
Ca oamenii să fie angajaţi e nevoie ca spitalul şi Ministerul Sănătăţii să-şi dea acordul. În ecuaţie intervine şi Ministerul de Finanţe care nu a bugetat posturile pentru centru. "Noi primim banii pentru anul în curs în mod istoric, adică după ceea ce s-a întâmplat anul trecut în spital, ca indicatori. Aşa că, nu e buget pentru o activitate medicală suplimentară", explică pentru gândul doctorul Cătălin Cîrstoveanu. "Numai guvernul poate face acest lucru, sau dacă nu e de acord cu aceasta, Ministerul Sănătăţii decide ce activităţi medicale sunt de interes naţional să se desfăşoare în spital, în acelaşi buget".
Laboratorul de cateterism de la "Marie Curie" este dotat cu singurul angiograf biplan din ţară. Aparatul, care a costat 1 milion de euro, a fost cumpărat cu bani de la Ministerul Sănătăţii
O sută de copii bolnavi de inimă au ajuns la tratament în 2011 în străinătate
În timp ce sectia este închisă, numai anul trecut sute de bebeluşi au fost trimişi în spitale din străintăte, o sută dintre ei doar la spitalul din Bad Oeynhausen, unde operează dr. Eugen Săndica. Pentru fiecare copil în parte, statul a decontat în medie 20.000 de euro. Medicul Cîrstoveanu a dus personal anul acesta şase copii în Germania şi Italia.
Două saloane de terapie intensivă ale departamentului de cardiochirugie de la "Marie Curie" îşi aşteaptă pacienţii
Transportul nu se decontează de statul român, spune doctorul. "Eu mă urc cu ei în avioanele comerciale , când părinţii au bani să cumpere biletele de avion şi asta e. Mai complicat e când copilul e intubat şi e în stare gravă. Un transport medical costă 15.000 de euro cu companii străine, şi cu SMURD, când se poate, în jur de 7.000 de euro. Uneori fundaţii sau persoane care vor să rămână anonime se gândesc la viaţa acestor copii şi îi ajută".
Atunci când nu e în avion transportând copii la medicul Eugen Săndica în Germania, ori la Messa, în Italia, doctorul Cîrstoveanu face memorii la Ministerul Sănătăţii: pentru deschiderea secţiei şi pentru acreditarea şi angajarea medicilor români care lucrează în străinătate, dar care vor să revină în România: Anca Mandache, specializată în Franţa în chirurgie cardiacă pediatrică, Şerban Stoica - medic primar în Bristol, cardiochirurg pediatru şi a lui Cătălin Badiu, de la Herz Zentrum Munchen.
Doctorul Cătălin Cîrstoveanu, şeful secţiei de Terapie Intensivă Nou-Născuţi de la "Marie Curie"
"Este dorinţă", spune Cătălin Cîrstoveanu, "dar deocamdată nu am reuşit să urnim lucrurile. Sperăm să o facem, ştiu şi eu, poate anul ăsta".
20.000 de copii au murit în România pentru că nu au avut unde să fie operaţi
Anual, în România se nasc 1.500 de copii cu probleme la inimă. Majoritatea ar putea avea o viaţă normală, dacă sunt operaţi, unii dintre ei, în primele zile de la naştere. La noi în ţară sunt opt centre unde se fac operaţii pe cord şi numai două unde medicii pot opera şi copii. Este vorba de spitalul din Târgu Mureş, în care se operează între 200 şi 400 de copii anual, prea puţin ca toţi copiii să fie salvaţi la timp, şi de Cluj, unde numărul copiilor operaţi este mai mic.
Sala de preanestezie a secţiei închise de la "Marie Curie"
"Nici ei nu mai pot primi", spune pentru gândul conf. dr. Constantin Iordache, şeful Clinicii Pediatrie I de la Spitalul de Urgenţă "Sf. Maria" din Iaşi. "Doar noi le trimitem 3 - 4 copii pe lună şi nu mai fac faţă. Nu avem în ţară unde să-i operăm", mai spune Iordache, care are în secţie opt copii în stare critică, iar alţi alţi şase bebeluşi în familii.
Clinica la care lucrează primeşte bolnavi din opt judeţe. "Încercăm să-i trimitem într-un centru românesc, dar unde?", se întreabă specialistul: "Sunt convins că ţara este săracă, dar trebuie găsită o soluţie pentru copiii cu malformaţii cardiace. Ar fi vital să se deschidă odată secţia de la "Marie Curie".
În România, în ultimii 20 de ani au murit 20.000 de copii cu malformaţii cardiace.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Comentariile sint moderate!