ALIMENTE FOARTE CHIMIZATE, poluare, stres. Rezultatul: "Apar în România TUMORI CEREBRALE GRAVE LA COPII din ce în ce mai mici”
Numărul copiilor bolnavi de cancer a crescut în spitalele româneşti, au observat medicii. În România nu există statistici care să confirme acest lucru, pentru că nu avem Registrul Naţional de Cancer, precum în Statele Unite. Doctorul Dorin Bleahu, şef secţie Pediatrie Fundeni, mărturiseşte: "În cadrul clinicii noastre, a crescut numărul copiilor bolnavi de cancer. Ca incidenţă naţională mi-e greu să afirm. Se fac raportări la minister de numai doi - trei ani şi ar trebui să avem cifrele pe o perioadă mai mare ca să tragem o concluzie.”
Cezar Irimia, preşedintele Federaţiei Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer din România spune şi el că nu avem statistici privind evoluţia numărului copiilor bolnavi de cancer. "În toată lumea civilizată s-a constatat o creştere importantă a numărului de cancere. La fel, în România. În ultima decadă, au crescut numărul de neoplazii cerebrale. Din nefericire, au apărut în România tumori cerebrale foarte grave, mai ales la copii din ce în ce mai mici. Copiii provin din zone recunoscute ca fiind extrem de expuse la impactul de activitate nucleară - estul Moldovei, sudul, aflat în apropiere de Kozlodui.
De multe ori, cu toate eforturile medicilor, evoluţia rămâne extrem de gravă. Tumorile sunt clasificate în patru grade, în funcţie de malignitate. La copii apar formele PNET (primitive neuroectodermal tumors), adică celule embrionare maligne cu o evoluţie fulminantă, şi grupul meduloblastoamelor, ambele de gradul IV. Acest grad presupune că tumora creşte foarte repede. Trebuie scoasă în operaţie în totalitate”, explică prof. dr. Alexandru Vlad Ciurea, de la Spitalul Clinic de Urgenţă Bagdasar Arseni. În opinia Mihai Lisievici, medic anatomopatolog la acelaşi spital, numărul sporit de cancere poate să fie determinat "şi de faptul că există posibilităţi mai mari de investigaţie. Acum, există tomograf în fiecare centru judeţean.”
Profesorul Ciurea crede că sistemul medical ar trebui să facă obligatoriu: consultul genetic al părinţilor pre-sarcină, pentru a căuta modificări cromozomiale periculoase, examinarea exactă a stării de sănătate a părinţilor, repetate ecografii şi consulturi ginecologice. "În cazul constatării celei mai mici modificări ecografice, trebuie luată cea mai drastică măsură, decât să apară copii cu malformaţii sau tumori craniene”, consideră medicul Ciurea. "Cine îşi face investigaţie genică completă? Se poate face doar ţintit, se văd cromozomii şi modificările cromozomiale”, arată Mihai Lisievici, medic anatomopatolog.
"Depistarea ante-natală se face pentru nişte boli, dar pentru cancer nu e pus la punct diagnosticul ante-natal. Este vorba despre câteva sute de gene, iar costul ar fi foarte mare. Nici în SUA nu se poate suporta costul. Şi se pune întrebarea: dacă aflu că va avea cancer ce fac, îi pun eticheta, îl omor? Există un tip de tumoră particulară vârstei pediatrice – neuroblastomul, care poate apărea ante-natal. Dar e un tip de tumoră posibil reversibil, care poate să dispară la un moment dat”, explică doctorul Dorin Bleahu.
Tratamentul bolnavului de cancer se face astăzi prin chemoterapie şi radioterapie, dar există de asemenea un tratament epi-genetic, cu molecule care acţionează asupra unor agenţi hipo-metilanţi şi redau sensibilitatea celulei la tratamentul cu citostatice, şi tratamentul cu anticorpi monoclonali. Speranţa de vindecare a copiilor bolnavi de cancer este, în acest moment, destul de mare.
Biologia moleculară, care se face şi la noi în ultima vreme, ajută la adaptarea tratamentului. Au apărut o serie de fuziuni genice la nivelul celulelor maligne, care se adaptează şi rezistă la medicaţie. A crescut însă şi procentul de tratare a acestor bolnavi. De exemplu, leucemia acută limfoblastică, una dintre cele mai frecvente forme de cancer care apar la copii, se vindecă în măsură de 80% în Europa, fără transplant de celule stem, iar în România - în proporţie de 65%, spune doctorul Dorin Bleahu.
Celulele "natural killer” neutralizează cancerul
Gheorghe Mencinicopschi arată că "poluanţii din alimente – pesticidele, substanţele din ambalaje, contaminanţi cum ar fi dioxidele, nitraţii, nitriţii, coloranţii chimici de sinteză precum tartrazina aflaţi în alimentaţia mamei trec prin placentă la făt. Alimentele foarte chimizate, devitalizate, mediul poluat, toţi aceşti factori sinergizează şi contribuie la riscul apariţiei cancerului.”
Mihai Lisievici, anatomopatolog, spune că nu se cunoaşte cauza tumorilor, dar se ştie mecanismul: "Ca să se producă un cancer, organismul trebuie să treacă prin cinci-şapte modificări genice. Cei care se nasc cu cancer au modificări genetice foarte mari, pe treapta a şasea. Gena P53, numită «poliţaiul genomului», verifică copia fiecărei celule, când se divide, şi face munca de corector, dacă e vorba de erori mici. Majoritatea cancerelor afectează acest poliţai. În acest caz, gena P53 este ştearsă sau coruptă”. Dorin Bleahu arată că "există discuţii asupra factorilor de mediu, care pot să ducă la cancer, ca, de exemplu, cantitatea mare de radiaţii. Există teorii care spun că organismul uman produce continuu clone maligne, dar sistemul imunitar le elimină.
Există o unitate specială, numită «natural killer», celule care apără organismul împotriva apariţiei cancerului. Stresul, care e un factor exogen, poate paraliza sistemul imunitar, ceea ce duce la apariţia cancerului. Prevenţia nu este posibilă. Există posibilitatea unei depistări precoce, dar acest lucru nu schimbă foarte mult din evoluţie. Acesta e un clişeu: «dacă îl depistam mai devreme, tratamentul mergea mai bine». Doar 10% dintre cei depistaţi precoce răspund mai repede la tratament, în funcţie de tipul de celulă canceroasă, de agresivitate.”
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Comentariile sint moderate!