Sapte pietre

Un blog fain:

http://saptepietre.blogspot.com

Nu sunt deloc originala, nici nu-mi doresc.
Sapte pietre este unul dintre jocurile preferate ale copilariei mele.
Sunt sapte, la fel ca zilele saptamanii, la fel ca piticii din Alba ca Zapada, la fel ca anii de acasa pe care-i avem, sau nu.
Sunt pietre, dar la fel de bine pot fi si bucurii sau necazuri, copii, probleme de rezolvat, zile ramase pana la concediu.
Un joc in care asezi sapte pietre una peste alta, le darami si apoi, impreuna cu prietenii tai incerci sa le recladesti. Daca nu reusesti pana sa te prinda adversarul, pierzi.
E un joc care te invata sa lucrezi in echipa, sa ai grija de cel de langa tine, sa iubesti, sa-ti accepti esecul, sa-ti ajuti colegul sa se ridice si sa mergeti mai departe cu fruntea sus.
E un joc de pe vremea mea, pus la naftalina acum. La fel ca si echipa, sacrificiul pentru aproapele tau, bucuria ta pentru bucuria lui.
Cateodata, privesc in jur si nu ma regasesc in lumea asta. Pe vremea mea era altfel.