Cu verdele–n sus!

de Dragoş BAKO
dragosbako@tribuna.ro
01 mai 2011 23:13
71 vizualizari
A- A+

Mi s-a întâmplat în ultima vreme să aud la radio o sumedenie de îndemnuri la a descoperi diferite frumuseţi ale patriei, unele cunoscute, altele mai puţin celebre. De fiecare dată când vocea caldă ne îmbia la drumeţii dătătoare de satisfacţii vizuale şi reîncărcarea bateriilor, la sfârşitul textului de promovare (mai mult sau mai puţin inspirat) eram anunţaţi că asta e o campanie de promovare iniţiată, susţinută, pusă în practică, înmormântată, pomenită şi dezgropată de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului. Aşa, aşa, ăla condus de doamna Udrea. Foarte frumos, nu-i rău să-ţi cunoşti ţara, să-i ştii părţile frumoase; că alea nasoale nu-i nevoie să le cauţi, sunt la tot pasul, ţi se oferă în toată splendoarea lor. Unii reclamă că purcoiul de bani cheltuiţi cu promovarea acestui program s-ar evapora în condiţii demne de serialele cu întâmplări paranormale, alţii vin chiar cu încrengăturile pe tapet. De când e democraţia românească banul public a fost dirijat în aşa fel încât cel care îl cheltuieşte să fie mulţumit şi nu cel pentru care e cheltuit. Că acum se urmează aceleaşi reţete bazate pe cumetrii, prietenii şi bune relaţii de afaceri e un fapt ce nu conţine niciun ingredient de noutate. A, că nu e corect să se întâmple aşa, e foarte adevărat, dar, iertaţi-mă, nu uitaţi în ce ţară trăiţi şi care-i mentalitatea, de la vlădică până la opincă. Dacă îndemnul n-ar conţine ceva sadic, lucrurile mai că ar aduce a iniţiativă sănătoasă. Care-i partea sadică? Păi cât îi ia unui locuitor din Constanţa să ajungă în Maramureş sau să dea jos cearşaful misterului de pe "grădina Carpaţilor"? Mult. Mai mult decât îi permite un sfârşit de săptămână. Or fi locurile promovate frumoase, da-s cam inaccesibile; or ca să ajungi la ele, mergi pe ceea ce numim generic drumuri naţionale, că de, nu-i românul de rând atât de gospodar încât să aibă un elicopter la dispoziţie în bătătură, să-l poarte ca vântul şi ca gândul ori de câte ori îi vine chef de contemplat frumuseţi de România. De-aia spun că îndemnul din spot are ceva sadic. Adică, "du-te dacă poţi, dacă te ţine, baba suferă pentru frumuseţe, intră, ce dacă-i închis?", mă rog, d-astea. Şi ca să nu vă faceţi planuri pentru viitorul apropiat, cică nici în 2012 nu se termină Autostrada Transilvania. Asta nu-i o ştire, dar e bine de ştiut pentru cei mai naivi din fire, care credeau că vor circula în condiţii civilizate în curând. Povestea cu promovarea frumuseţilor patriei seamănă izbitor cu măsurile lui Cseke de a construi de la acoperiş în jos şi ar avea nevoie de atenţionarea din bancul cu miliţienii care plantau copaci: "Cu verdele-n sus!". Nu serviciile de care se plâng atâţia compatrioţi sunt problema turismului românesc, ci atingerea destinaţiei într-un timp rezonabil, relativ mai mic decât cel necesar escaladării vârfului Chomolunga. Aşa că, ordinea e puţin inversă: accesibilizează destinaţia, iar apoi promoveaz-o până-i sar fulgii banalităţii. Numai că de s-ar întâmpla aşa, am încălca tradiţia românească. Pe care nici sabia occidentală, nici aparenta rigoare a coanei Europa n-o pot clinti.

http://www.tribuna.ro/stiri/actualitate/toaletat-si-netoaletat-64766.html

http://www.tribuna.ro/stiri/stirile-de-pe-strada-mea/aha-igienizare-64756.html

http://www.turnulsfatului.ro/7426/o-singura-lege:-legea-transmixt.html