Cola, drogul preferat al copiilor
"Oamenii îşi forţează copiii să mănînce fast-food…Băgăm în ei glutamat, zahăr şi cofeină", spune comicul american Louis CK. "În mod ciudat, copiii reacţionează la chimicalele alea. Şi se agită şi ţipă…şi noi îi lovim. Ce şanse are un copil în condiţiile astea?"
de Dan Sociu
Părinţii care îşi lasă copiii să bea Cola, orice fel de Cola, ar putea foarte bine să le aprindă şi o ţigară. De ce să le facă plăcerea numai pe jumătate? O cafea are 140 mg de cofeină şi o Cola de un sfert de litru are 40 de miligrame. Patru Cola înseamnă o cafea. Ţinînd cont şi de greutatea corporală mai mică a copiilor şi de creierul lor mai excitabil decît al adulţilor, putem spune că un copil care bea o Cola bea o cafea. Nu i-am lăsa pe cei mici să bea cafea, dar credem că dacă beau Cola totul e OK. Moş Crăciun spune că e OK, ursuleţii polari, care sunt atît de drăguţi, nu se dau în lături de la o Cola rece. Adolescenţii sportivi şi frumoşi din reclame beau Cola ca pe apă şi orice copil aspiră să fie cool ca un adolescent. Pe Youtube sunt reclame la Coca Cola făcute de copii ca proiecte şcolare. Dar e uşor să dai vina pe reclame sau pe Corporaţie pentru impotenţa ta ca părinte, sau, mai puţin pretenţios spus, pentru prostia ta. Pînă la urmă, pe sticle scrie clar că e vorba de cofeină, adică o substanţă adictivă. Una care provoacă dureri de cap, agitaţie şi tulburări de atenţie. O substanţă care îi face pe copiii predispuşi la convulsii să intre în criză. Creşte riscul de diabet. Mobilizează rezervele de energie ale organismului pe termen scurt, după care organismul se epuizează şi apare senzaţia de oboseală. Şi asta e numai ce face cofeina, pentru că mai e şi zahărul în ecuaţie. Zahărul creşte insulina, insulina scade glucoza şi pe copil îl pocneşte foamea. Şi ce merge mai bine la masă decît o Cola rece?
Şi e adevărat că merge, Cola are gust bun, copiilor le place mult, ar bea litri întregi, toată ziua, ca Michael Jackson, care apoi lua somnifere cu pumnul să adoarmă. Copiilor le place mult Cola şi fac scandal dacă nu o primesc, dar copiilor le poate plăcea mult şi să-şi bage degetele în priză. E greu să-i dezveţi de Cola dacă au făcut dependenţă, sevrajul e chinuitor, îi doare capul, sunt somnoroşi, se simt ca la gripă. Dar sevrajul trece şi e de o mie de ori mai bine decît să se drogheze cu porcăria aia sinistră.
FOTO: REUTERS
http://totb.ro/2011/05/cat-de-mult-dauneaza-coca-cola-sanatatii-de-la-mituri-la-verdictele-medicilor/
Cât de mult dăunează Coca Cola sănătăţii – de la mituri, la verdictele medicilor
Ca şi imaginile cutremurătoare de pe pachetele de ţigări, nici avertismentele medicilor şi nutriţioniştilor nu-i sperie pe fanii Coca Cola. Într-o vreme în care stilul sănătos de viaţă este măcar la modă popularitatea acestor băuturi carbogazoase este mai mare ca niciodată.
Unul dintre cele mai vehiculate mituri despre Coca Cola este că ar conţine cocaină. Se pare că iniţial, cola conţinea doze de cocaină ca produs secundar al frunzelor de coca, dar din anii 1900, acest lucru a fost interzis. Astăzi, Coca Cola foloseşte în loc de frunze proaspete de coca, frunze folosite – resturile de la procesul de extracţie a cocainei, urmele de cocaină pe acestea fiind la nivel molecular.
Nucile de cola sunt o sursă de savoare şi de cofeină. La gustul băuturii mai contribuie vanilia, scorţişoara, usturoiul şi lămâia, dar formula exactă nu se cunoaşte. Ingredientele care au fost făcute publice sunt: apa carbogazoasă, zahăr, acid fosforic, coloranţi de caramel, arome naturale şi cofeină. În trecut, Coca Cola conţinea benzoat de sodiu, care a fost suspectat de cauzarea astmului, hiperactivităţii şi cancerului. Deşi reţeta Coca Cola este un secret şi un motiv de speculaţii, efectele acestei băuturi asupra sănătăţii sunt la vedere.
Cola nu aduce niciun beneficiu organismului, fiind densă energetic şi săracă nutriţional – nu are vitamine, minerale, este "goală", spune dr. Corina Zugravu, reprezentanta Institutului Naţional de Sănătate Publică. Acelaşi lucru le spune şi dr. Mădălina Olimid, medic de familie, pacienţilor săi – cola este îmbogăţită în procesul de fabricaţie cu CO2 şi este cosiderată băutură acidulată cu un PH acid, care dăunează stomacului. Aceste băuturi sunt interzise la cei cu gastrită şi reflux gastro esofagian, hernie hiatata, sdr. dispeptice, spune medicul, care a observat că tinerii sunt cei care consumă cu predilecţie Coca Cola, adolescenţii şi cei până în 30 de ani care merg în baruri sau lucrează noaptea.
Deşi nu este prima utilizare, mulţi oameni beau Coca Cola pentru a-şi potoli setea, însă aceasta nu doar că nu hidratează, ci conţine şi zaharuri care deshidratează, fiind diuretice.
Problema cea mare a acestor băuturi este aportul caloric mare (aprox 45 Kcal/100 ml), iar în cazul celor light, care nu au calorii multe, există perpetuul semn de întrebare referitor la inocuitatea îndulcitorilor pe care îi conţin. Deşi cele light au părut a fi o soluţie, tot mai multe studii arată că şi ele îngraşă, dar într-un mod, să zicem, pervers. Nu au calorii, dar, se pare că organismul nostru este înşelat de gustul dulce şi, la masa următoare, depozitează ţesut gras crezând că noi am mâncat ceva cu multe calorii. Mecanismele sunt încă în cercetare, nu se cunosc prea multe lucruri cu certitudine, spune dr. Corina Zugravu.
Băuturile carbogazoase de tip cola au principalul cusur că îngraşă, deşi nu acest efect este cel mai dăunător, ci faptul că îngrăşatul duce la complicaţii nenumărate şi dintre cele mai grave. "Multe sunt îndulcite nu cu zahăr, ci cu sirop de fructoză din porumb, care este şi mai obezogen şi mai dăunător pentru vase şi inimă. Îngrăşatul este în sine un factor de risc pentru alte boli. Cercetări recente au arătat că aceste băuturi sunt un factor de risc şi pentru hipertensiunea arterială. Ca să nu mai zic de sindromul metabolic, diabetul zaharat, etc…", spune nutriţionistul.
Dr. Corina Zugravu mai avertizează asupra efectelor adverse de la cofeină din cola – insomnie, tremurături, tahicardie. Aceasta spune ca ea însăşi se numără printre victimele cofeinei din cola, deşi poate bea două cafele tari fără probleme, însă de la cola nu mai doarme ore în şir.
Nu în ultimul rând, cola are un efect demineralizant asupra dinţilor din cauza PH-ului acid. "Vârsta nu este un factor predispozant, decât, poate, doar prin preferinţele de consum ale pacienţilor. În general, tinerii sunt mai predispuşi deoarece ei consumă mai des acest gen de băuturi", explică dr. Simona Sevcenco, medic stomatolog.
Cel puţin jumătate de oră după consum, nu este indicat periajul dentar deoarece smalţul nu are timp să se remineralizeze cu ajutorul componentelor salivare, ducând prin periaj, la agravarea leziunilor de demineralizare. Aceste leziuni apar la aproximativ 20% din pacienţi.
"Efectul acestor băuturi asupra dinţilor poate fi comparat cu efectul unor acizi. Băuturile corbogazoase au PH-ul în jurul valorii de 3, iar sucul gastric are PH-ul 0.9-1", mai spune aceasta.
Efectele asupra sănătăţii pot fi împărţite în mai multe categorii:
Creşterea în greutate contribuie la:
Complicaţii ale inimii
Stres asupra funcţiilor organelor
Presiune arterială
Diabet de tip 2
Dificultăţi respiratorii
Ficat gras au chiar ciroză
Dezechilibre hormonale
Depresie
Infertilitate
Imunitate scăzută
Creşterea nivelului de aciditate în organism contribuie la:
Arsuri, indigestie
Afectarea echilibrului acid/alcalin care este esenţial pentru sănătate optimă
Scurgerea mineralelor din oase, ceea ce duce la osteoporoză şi oase slăbite
Consumă smalţul dinţilor şi duce la carii
Duce la o sănătate a dinţilor precară precum îngălbenirea dinţilor şi respiraţie urât mirositoare
Imunitate scăzută
Dezechilibre psihologice care pot duce la:
Dependenţă din cauza cofeinei
Probleme cu somnul
Schimbări bruşte ale dispoziţiei
Depresie
Hiperactivitate
Efecte cardiovasculare:
Bătăi iregulate ale inimii
Stres al inimii
Contractarea vaselor de sânge
Creşterea presiunii arteriale
(Sursa: Evita Ochel, nutritionist, biolog, scriitor si cercetator – wiki.answers.com)
În concluzie, cola este doar un cui pe care ni-l batem singuri în talpă, după cum spune dr. Corina Zugravu – nu avem nevoie de el, dar n-avem altceva mai bun de făcut decât să ne creăm probleme pentru viitor.
Pe 8 mai Coca Cola împlineşte 125 de ani. Think Outside the Box vă invită să urmăriţi în fiecare zi un serial dedicat celei mai cunoscute băuturi răcoritoare din lume şi unuia dintre cele mai complexe fenomene de marketing din istorie. Care este preţul pe care îl plătim pentru un pahar cu licoare dulce carbogazoasă, care sunt efectele Coca Cola asupra sănătăţii şi cum îi influenţează această băutură-fetiş pe copii, aflaţi zilele următoare.
Foto: Reuters / imagine de la o conferinta de presa din Bogota, in 2003 impotriva companiei Coca Cola
Cititi si:
Cat de curata este imaginea Coca Cola dupa 125 de ani?
Cât de curată este imaginea Coca Cola după 125 de ani?
Acum doi ani, peste 2.000 de săteni din nordul Indiei mărșăluiau până la fabrica Coca Cola din regiunea în care locuiau și cereau închiderea ei, pe motiv că extrăgea prea mult din resursele de apă subterană, împiedicându-i pe agricultorii locali să-și procure cantitatea vitală. Știrbirea rezervelor de apă este însă doar una dintr-un șir lung de acuze îndreptate înspre brandul american. Ar mai fi presupozițiile de colaborare cu organizații paramilitare pentru înăbușirea sindicatelor din comerț, strategii de marketing îndoielnice, discriminare rasială sau băuturi cu conținut toxic. Mai poate fi curățată imaginea Coca Cola prin noua ei campanie de sustenabilizare?
de Ionuț Dulămiță
Într-un secol și un sfert de viață carbogazoasă, colosul american a fost învăluit în critici și controverse efervescente, care par să se fi întețit începând cu anii 2000. Nu le vom înșira pe toate, ci vom stărui asupra uneia dintre preocupările noastre principale: mediul. Deși Coca Cola a inițiat recent o amplă campanie de ecologizare cu obiective îndrăznețe, trecutul său nu prea îndepărtat poartă însemnul toxicității și al crizei apei în cadrul unor comunități locale ce practică agricultura de subzistență. Aici avem în vedere studiile realizate în 2003 și 2006 de către Centrul pentru Știință și Mediu (CSE) din India, care au găsit un nivel de pesticide situat dincolo de limita de siguranță în băuturile cu conținut de cola. Uu studiu realizat de BBC în 2003 a depistat la rândul său niveluri periculoase de substanțe toxice în mlaștina cu reziduuri generată de o fabrică Coca Cola din sudul statului indian Kerala, pe care compania americană le vindea agricultorilor locali pe post de îngrășămât. Testele realizate atunci de publicația britanică în colaborare cu un laborator științific au arătat că materia reziduală era inutilă ca îngrășământ și conținea o serie de metale toxice, printre care cadmiul și plumbul.
„Ce este și mai grav este că această contaminare s-a extins asupra resurselor de apă", spunea la acea vreme cercetătorul principal din spatele studiului, David Santillo, „ într-un puț din apropiere înregistrându-se niveluri de plumb aflate mult peste limita fixată de Organizația Mondială a Sănătății". Cu toate acestea, vicepreședintele indian de atunci al Coca Cola, Sunil Gupta, spunea la acea vreme că îngrășămintele cu pricina nu impuneau nici un pericol pentru sănătate – bazându-se pe dovezile științifice ale companiei – și că au fost primite cu bucurie de către agricultorii locali, care nu își permiteau produse branduite. Agricultorii indieni par să fi mers chiar mai departe, potrivit The Guardian, ajungând să-și stropească recoltele direct cu Coca Cola în loc să folosească insecticide scumpe precum cele ale companiei Monsanto. În urma acestor informații, o serie de state au interzis băuturile Coca Cola, alături de alte băuturi nealcoolice, însă Înalta Curte din India a revocat ulterior deciziile, pe motiv că doar guvernul federal poate interzice produse alimentare.
Doi ani mai târziu, pornind de la acest scandal, Institutul pentru Energie și Resurse (TERI) din New Delhi – condus de Rajendra Pachauri, directorul IPCC – publica o cercetare în care analizase șase fabrici de îmbuteliere Coca Cola și în care susținea că apa folosită la fabricarea băuturilor era curată și sigură pentru sănătate – concluzie respinsă de CSE pe motiv că doar apa fusese testată, nu și restul ingredientelor. TERI a subliniat totuși că Coca Cola trebuie să facă eforturi de conservare a resurselor locale de apă din India, iar aici avem de-a face cu o altă problemă – în ultimii ani, compania americană a fost criticată susținut pentru împuținarea resurselor de apă vitale pentru unele comunități locale. Aici vorbim tot de India. Potrivit antropologului Ananthakrishnan Aiyer, de la Universitatea din Michigan, care a scris despre acest aspect în Jurnalul de Antropologie Culturală, în 2008, problema persistentă cu lipsa apei din India s-a transformat într-o adevărată criză după instalarea companiei americane în zonă.
„O secetă severă produsă în Kerala în 2004 a complicat lucrurile, [satul] Plachimada fiind declarat ca 'sărac în apă' în 2005. În 2005, situația din Plachmida a început să fie reprodusă pe măsură ce lupta pentru drepturile asupra apei și a irigațiilor s-a răspândit și în alte comunități rurale din țară, ceea ce a condus la o serie de demonstrații împotriva companiei Coca Cola". Aici o putem aminti pe cea din decembrie 2009, când peste 2.000 de săteni din nordul Indiei înarmați cu bannere pe care scria „Climate Justice Now" au mărșăluit până la fabrica Coca Cola din zonă și au cerut închiderea ei. Protestatarii s-au mâniat pe companie pentru că extragea prea mult din resursele de apă subterană și îi împiedica să-și procure cantitatea vitală. De la deschiderea fabricii Coca Cola respective în satul indian Mehdiganj, în anul 2000, nivelul apei din zonă scăzuse cu șase metri până la momentul protestului mai sus amintit, iar când seceta a lovit regiunea în 2009, recoltele au fost distruse și localnicii nu au mai avut cu ce să-și asigure traiul.
Foto: Reuters
Rezervele insuficiente de apă și proasta gestionare a acestei probleme au instituit în India o adevarată criză ecologică și la nivel uman, scria atunci The Ecologist, criză pe care schimbările de climat ar putea să o înrăutățească. La momentul publicării articolului din The Ecologist, două fabrici cu însemnele companiei americane din India fuseseră deja închise sub presiunea sătenilor privați de apă. Doar că în majoritatea acestor dispute, mai scria publicația britanică, săracii ajung în cele din urmă să-și lase garda jos. „Cei bogaţi reuşesc să-şi achiziţioneze pompe puternice şi să extragă tot mai mult din rezervele de apă, fără limite", explica la acea vreme Tom Palakudiyil, de la organizaţia internaţională nonprofit WaterAid. „Corporaţii gigant ca Coca Cola sau alte mari industrii cu multă putere asupra administraţiei locale reuşesc să-şi instaleze conducte care trec pe lângă sate".
Patrick McCully, de la asociaţia de mediu International Rivers, îi dădea dreptate: „Nu există nici o formă de regularizare, aşa că oricine e liber să-şi înfigă pompele în pământ". Iar cei care au avut de suferit au fost fermierii indieni care practică agricultura de subzistenţă. Acum doi ani se estima că, fără resursele necesare de apă, 70% dintre ei ar putea rămâne cu ochii-n soare. Lipsiţi de mijloacele adecvate de trai, aceştia migrează în număr mare spre oraşe, sporind problemele deja existente acolo şi adâncindu-şi sărăcia. Iar populaţia în creştere a Indiei şi modificarea regimului alimentar acutizează problema lipsei de apă, a completat atunci David Molden, de la International Water Management Institute din Sri Lanka.
Potrivit antropologului Ananthakrishnan Aiyer, Coca Cola extrăgea apă subterană gratuit (pe lângă o mică taxă plătită pentru eliminarea deșeurilor), reușind să atragă de partea sa profituri uriașe. La sfârșitul anilor '90, prețul apei industriale era de circa 5 dolari pentru 10.000 de litri, în timp ce în India era de doar 3 cenți. „În India, apa este practic gratuită și foarte profitabilă pentru corporațiile private. Accesul la apă subterană ieftină și prețul scăzut al extragerii ei, combinat cu forța de muncă ieftină și cu eforturile statelor și guvernelor locale în atragerea 'investițiilor străine', toate facilitează pătrunderea coroporațiilor transnaționale în industria apei", scria antropologul de la Universitatea din Michigan în 2008. În urma raportului TERI din 2008, Coca Cola a promis însă să-și intensifice eforturile de tratare a apei și de recoltare a apei de ploaie. De altfel, în ultima vreme, compania americană a început să pășească mai apăsat pe tărâmul sustenabilității, din moment ce folosește cantități semnificative de apă, energie sau plastic, dar și de zahăr (sursă a obezității).
În acest scop a fost lansată campania „Live Positively" („Trăiește pozitiv"), care și-a fixat niște obiective îndrăznețe: să returneze lumii atâta apă cât folosește, să-și reducă amprenta de carbon pentru operațiile de producție cu 5% până în 2015 și să recicleze toate ambalajele. Anul trecut, compania americană a introdus pe piață așa-numita „PlantBottle" („sticla din plante"), confecționată în proporție de 30% din material vegetal și 100% reciclabilă. Unele dintre băuturile sale conțin Truvia, un îndulcitor natural, fără calorii, iar prin intermediului unui acord cu Greenpeace, Coca Cola s-a angajat să elimine folosirea hidrofluorocarbonului din toate tonomatele și răcitoarele sale până în 2015. Totodată, compania a început să se discute cu consumatorii pe marginea unor probleme de mediu.
Să sperăm că măsurile ecologice vor fi pe măsura trecutului întunecat al companiei și vor îndepărta controversele în care a fost învăluită. Cum ar fi procesul intentat împotriva sa în New York, la 25 februarie 2010, de către 8 reclamanți, pe motiv că ar fi știut de și ar fi căutat să mușamalizeze acte de crimă, viol și tentativă de crimă la o filială din Guatemala. Cazul Jose Armand Palacios v. The Coca-Cola Co. a plecat de la acuzația că filiala INCASA din Guatemala a companiei americane a apelat la acte de teroare împotriva familiilor angajaților Palacios și Jose Alberto Vicente Chavez din cauza legăturilor lor sindicale. Reclamanții susțin că oficialii din Atlanta (unde se află sediul Coca Cola) cunoșteau aceste aspecte. Sau procesul și boicotul lansate la începutul anilor 2000 pe motiv că îmbuteliatorii companiei Coca Cola din Columbia ar fi apelat la grupuri paramilitare ilegale pentru a-și intimida, tortura și ucide angajații – scandal tratat în documentarul „The Coca-Cola Case".
La acestea se mai adaugă o amendă de 68 de milioane de dolari pentru practici comerciale neloiale (acordată filialei Coca Cola din Mexic în 2005), una de 137,5 milioane de dolari pentru după ce compania a fost acuzată în statul american Georgia pentru că ar fi forțat îmbuteliatorii să cumpere inutil concentrate pentru băuturi în valoare de sute de milioane de dolari pentru a face ca vânzările să pară mai mari (2008) și una de 192,5 milioane de dolari în urma unui proces în care compania a fost acuzată de discriminare rasială. Ar mai fi de menționat că, în toamna anului trecut, Financial Times a descoperit că multinaționale precum Coca Cola sau IBM au avut acces la fonduri UE destinate întreprinderilor mici și mijlocii, utilizate mai ales pentru a-şi muta uzinele în ţări cu forţă de muncă mai ieftină. Alte controverse și critici puteți găsi aici.
Am mai aminti doar una dintre cele mai recente, din februarie anul acesta, când un bărbat din Israel a dat în judecată franciza Coca Cola din țara sa după ce site-ul ThisAmercanLife a publicat ceea ce pretinde că este o rețetă timpurie, dacă nu chiar originală a celei mai populare băuturi de pe planetă. Rețeta cu pricina sugera că pentru aroma secretă având numele de cod „7X" este folosit alcoolul pe post de solvent. Reclamantul, de religie islamică, a dat în judecată compania în numele întregii comunități musulmane, cerând daune de 200 de euro pentru fiecare dintre cei 1,2 milioane de musulmani din Israel. Aproape un sfert de miliard de dolari în total. Cazul a lansat întrebarea dacă consumatorii merită să cunoască în detaliu ceea ce li se oferă spre consum.
Cata fericire a adus Coca Cola in 125 de ani
Câtă fericire a adus Coca Cola în 125 de ani
Ce au în comun Moş Crăciun şi urşii polari? În afară de faptul că deţin domicilii în cele mai friguroase zone ale planetei, ar mai fi faptul că beau aceeaşi băutură răcoritoare. Sau cel puţin asta au încercat să ne convingă două dintre cele mai longevive şi celebre campanii pentru băutura carbogazoasă cunoscută în întreaga lume drept un simbol american: Coca-Cola. Un marketing de peste 100 de ani bazat pe exploatarea fericirii şi a emoţiilor umane pozitive face ca, în prezent, 19.400 de băuturi din această marcă să fie consumate la fiecare minut. Dacă vă aflaţi în acest număr, înseamnă că au ştiut ei ce fac.
de Camelia Jula
Păstrată ca un secret comercial de importanţă majoră, reţeta Coca-Cola a fost gândită de John Pemberton, un farmacist din Atlanta (statul american Georgia), în 1886, cu scop medicamentos (era un fel de vin cu aromă de coca, dar fără alcool, despre care inventatorul susţinea că ar fi vindecat anumite afecţiuni, cum ar fi dependenţa de morfină, indigestiile, neurastenia, migrenele şi impotenţa). Băutura se baza pe cofeină extrasă din nucile kola şi pe cocaina din frunzele de coca şi se vindea la dozator, într-o combinaţie de sirop din ingredientele menţionate şi apă carbogazoasă. Un pahar costa 5 cenţi. În ciuda investiţiei de 70 de dolari în descoperirea sa, Pemberton abia a făcut 50 de dolari din comercializarea Coca-Cola, ieşind în pierdere.
Numele i-a fost sugerat de contabilul său, Frank Robinson, responsabil şi pentru scrierea acestuia cu litere cursive, devenită, în timp, logo-ul faimos din prezent. Dar de succesul mărcii este "vinovat" Asa Candler, cel care a cumpărat reţeta, în 1887, de la Pemberton, cu 2300 de dolari. Apoi s-a folosit de un marketing agresiv şi de metode diverse de înlăturare sau cumpărare a concurenţei (nu era tocmai singurul căruia Pemberton îi vânduse formula) şi a pus bazele companiei Coca-Cola, transformând băutura în una din cele mai populare din America la sfârşitul anilor 1890. Mai exact, vânzările au crescut între anii 1890 şi 1900 cu 4000%, sistemul de francizare a câştigat teren, iar îmbuteliatorii băuturii s-au înmulţit.
Marketingul fericirii
Celebra sticlă Coca-Cola a fost creată în 1915, dozele au apărut în 1955, în 1935 băutura a fost declarată coşer de către rabinul Tobias Geffen; guvernul american nu a reuşit să oblige compania să renunţe la ingredientul "cofeină", ci numai să îl anunţe pe etichetă, iar în 1911 bugetul de publicitate al companiei a depăşit pentru prima dată suma de un milion de dolari. Cu astfel de investiţii la dispoziţie, Coca-Cola s-a tot reinventat: a lansat sub-branduri de tip "diet", "zero" ori cu arome de lămâie, cafea, cireşe, dar şi alte băuturi (portofoliul său cuprinde nume precum Sprite, Burn, Fanta etc.). A încercat chiar să schimbe reţeta, în 1985, venind cu "The New Coke" (noua Cola), dar nostalgia publicului fidel a determinat revenirea la vechea formulă, uşor modificată. În prezent, băutura se produce pe bază de extract de frunze de coca fără cocaină.
Şi în marketing, alegerea companiei a fost de folosire a tuturor metodelor (ori celebrităţilor) posibile, axându-şi strategiile pe emoţii umane pozitive şi simboluri universal recunoscute – cum ar fi jovialul Moş Crăciun, îndelung asociat acestei băuturi. Coca-Cola a marcat în istoria publicităţii sloganuri precum " Thirst Knows No Season" (setea nu cunoaşte anotimp), "Enjoy a Glass of Liquid Laughter" (savurează un pahar de râs lichid), "The Best Friend Thirst Ever Had" (cel mai bun prieten pe care setea l-a avut vreodată), "Things Go Better with Coke" (lucrurile merg mai bine cu o Cola), "It's the Real Thing" (este ceea ce trebuie), "I'd Like to Buy the World a Coke" (aş vrea să cumpăr lumii întregi o Cola), "Always Coca-Cola" (întotdeauna Coca-Cola) sau "Open Happiness" (deschide fericirea). Multe dintre ele au intrat în cultura urbană (nu doar a americanilor). Culorile roşu cu alb au devenit imposibil de asociat vreunui alt brand, iar forma sticlei este recognoscibilă până şi pe întuneric. Anul acesta, pe 11 februarie, media americane anunţau că un ziar din 1979 ar fi publicat, de fapt, reţetă mult-prea-secretă a Coca-Cola, descoperită în jurnalele lui Pemberton. Desigur, ar putea fi doar strategia de marketing a companiei, pentru a aduce în atenţie faptul că împlineşte 125 de ani de existenţă în 2011.
Foto: CNBC
Pe 8 mai Coca Cola împlineşte 125 de ani. Think Outside the Box vă invită să urmăriţi în fiecare zi un serial dedicat celei mai cunoscute băuturi răcoritoare din lume şi unuia dintre cele mai complexe fenomene de marketing din istorie. Care este preţul pe care îl plătim pentru un pahar cu licoare dulce carbogazoasă, care sunt efectele Coca Cola asupra sănătăţii şi cum îi influenţează această băutură-fetiş pe copii, aflaţi zilele următoare.
Un israelian a dat in judecata Coca Cola pe marginea ingredientelor sale secrete
Un site din SUA susţine că a descoperit reţeta băuturii Coca-Cola, considerată până acum un adevărat mister. Lista de ingrediente a fost ţinută secret încă din 1886, când farmacistul John Pemberton a inventat băutura răcoritoare, scrie „TheDaily Telegraph".
Totuşi, administratorii site-ului thisamericanlife.com susţin că au descoperit o reţetă într-o fotografie dintr-un ziar mai vechi, în care apar ingredientele, dar şi cantităţile exacte pentru producerea răcoritoarei. Oficialii portalului fac referire la o ediţie de la 8 februarie 1979 a ziarului „Atlanta Journal-Constitution", în paginile căruia apare o fotografie a unei persoane care ţine în mână o carte deschisă la o reţetă. Lista care apare în fotografie ar fi o copie perfectă a reţetei lui Pemberton, susţin cei de la thisamericanlife.com. Reţeta ar conţine şi cantităţile exacte ale diferitelor substanţe şi uleiuri alimentare care alcătuiesc ingredientul secret al băuturii Coca-Cola, Merchandise 7X. Cu toate că acest ingredient înseamnă doar 1% din formula completă a băuturii, se spune că Merchandise 7X este responsabil pentru gustul unic al popularei băuturi răcoritoare.
Ingrediente
- Un extract de plantă coca - 2 linguri
- Acid citric – 90 de ml
- Cafeină – 30 de ml
- Zahăr – 30 (nu este clară în fotografie unitatea de măsură)
- Apă – 10 l
- Suc de lămâie – 1 l şi 125 de ml
- Vanilie – 30 de gr
- Caramel – 45 de gr (pentru culoare)
- Aromă 7X (60 de ml pentru 20 l de sirop)
- Alcool – 240 de ml
- Ulei de portocale – 20 de stropi
- Ulei de lămâie – 30 de stropi
- Ulei de nucşoară – 10 stropi
- Coriandru – 5 stropi
- Neroli – 10 stropi
- Scorţişoară – 10 stropi
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Comentariile sint moderate!