http://www.jurnalul.ro/special/special/vorbiti-mesengereza-ce-faci-cand-nu-mai-intelegi-nici-macar-ce-scrie-copilul-tau-580051.html
Frazele de mai sus nu sunt scrise într-o limbă străină. E româna de sms sau "mesengereza”. E limbajul tinerilor care au înlocuit cărţile şi comunicarea "faţă în faţă” cu reţelele de socializare, messenger-ul, chat-ul şi SMS-ul. În lumea dependentă de smart-phone şi calculator, copiii uită de formulele de politeţe, ortografie, semne de punctuaţie sau dispunerea textului în pagină. De cele mai multe ori, ei învaţă să folosească mouse-ul şi tastatura înainte de a şti să ţină în mână un stilou.
În limbajul generaţiei messenger, un Romeo modern i-ar spune Julietei – "t bezk!” (n.r. - te iubesc!), iar ea i-ar răspunde, zâmbind cu un smiley face - "Me2! Poop!” (adică "şi eu! Te pup!”). Acest argou este cunoscut în toată lumea sub numele de "texting language” sau "SMS language” şi a apărut odată cu chat-ul şi SMS-ul. Iniţial, explicaţia a fost legată de numărul limitat de caractere permise de un mesaj text pe telefonul mobil sau de rapiditatea scrierii mesajelor pe chat. Abrevierile s-au făcut întâi la cuvintele în limba engleză şi ţineau de nivelul fonetic al limbii şi de intuiţia celor care le foloseau. În câţiva ani, formule de introducere precum "asl pls” (n.r. - "age, sex, location please”) au înlocuit definitiv banalele "Bună! Cum te cheama? De unde eşti?”.
Limbajul unui grup restrâns de oameni – cei care foloseau acum 10 ani camerele de chat de pe mIRC – s-a propagat şi a "prins” din cauza tehnicilor de marketing folosite de companiile de telefonie mobilă. La începutul anilor 2000, fiecare client care cumpăra o cartelă de telefon primea şi o mini-broşură cu prescurtări pe care le puteau utiliza în SMS-uri. Puţinii utilizatori de "celular” de la acea vreme au impus argoul ca pe ceva dezirabil pentru cei care nu aveau încă acces la noile tehnologii.
În ultimii ani, prescurtările din limba engleză au început să fie înlocuite cu abrevieri ale cuvintelor româneşti precum "sal” (salut), "msi” (mersi), "bn” (bine), vb (pentru aproape orice declinare a verbului "a vorbi”). Apoi, folosirea principiului fonetic a dus la apariţia unor particule precum "sh” (pentru ş), tz (pentru ţ), k (pentru că), q (pentru cu) sau c (pentru ce). Dacă exemplele de mai sus pot fi explicate prin nevoia de rapiditate a transmiterii mesajului - în cazul abrevierilor - sau inteligibilitate - în cazul transcrierilor fonetice a unor diacritice care nu se regăsesc în majoritatea tastaturilor de telefon mobil sau computer, frazele de început ale acestui articol nu au altă explicaţie decât fie superficialitatea, fie nevoia de a folosi un cod lingvistic care să nu fie înţeles decât de un grup restrâns de persoane. Parcă pentru a-şi face textele şi mai greu de înţeles, adolescenţii au înlocuit particula "sh” pentru "ş” cu "j”. Ce-ar putea înţelege părinţii din următorul SMS trimis de fiica lor unei colege: "Sal! Cff? Dă'i lu Alex id'u meu ji zi k ne vdm mâine k aj vrea să vb cu el j cne jtie, poate iese cv. Ms. Xoxo.”?
Cele mai multe exemple de astfel de limbaj pot fi întâlnite pe forumurile adolescenţilor. Iată un exemplu de domnişoară care se plânge de probleme în dragoste: "La mn e mai complikt k st impliktă în altă relatzie iar fostul a început să mă kute să ne împăkm pt k el nu poate să mă uite... iar eu nu jtiu dak să rămân cu actualul sau să mă împak cu fostul k şi pt el mai simt cv, dar şi cu actualul mă înţeleg destul de bn :(" Răspunsul unei alte fete vine în aceeaşi notă: "înceark să vezi dak mai e vreo jansă de împakre deji a trecut km mult dar ji implikte în alăa relatzie ji aja o săl uitzi...” Pe lângă abundenţa de k şi j, din comunicarea de mai sus lipsesc cu desăvârşire şi cratimele. Tinerii care încă mai ştiu să le folosească le-au înlocuit însă, în limbajul scris, cu apostroful - "Dă'i lu Alex id'u meu”.
Parcă pentru a-şi cripta şi mai mult mesajele, mai nou copiii înlocuiesc unele litere cu cifre sau simboluri de pe tastatura. Astfel "a” devine "@”, "e” devine "3”, "o” devine "0”, iar "i” devine "!”. În plus, textul alternează folosirea literelor mici cu cele mari de tipar - "D@, @! dR3pt@T3, 3 T0t@L @!uR3@”.
Mai grav este că mulţi tineri au început să îşi ia notiţe la şcoală în "mesengereză” şi chiar să folosească aceste prescurtări în lucrări sau la examene. După examenul de bacalaureat de anul trecut, profesorii din Hunedoara se plângeau că au găsit lucrări în care candidatul scrisese enunţul unui exerciţiu astfel: "Găsitzi în txt. d mai jos cuvs. kre îndplnsc fct. sint. d sub”.
Dicţionar şi temă pentru acasă
Cff = ce faci fată?
np = no problem
Cmf = ce mai faci?
Cmz = ce mai zici?
Dnd = do not disturb (n.r. - nu deranja)
10x = thanks (n.r. - mulţumesc)
ms, msi = mersi
Bbl = Be Back Later (n.r. - revin mai târziu)
poop = pup
Omg = Oh, my God (n.r. - Dumnezeule!)
lma = la mulţi ani
LOL = laughing out loud (n.r. - râd cu gura până la urechi)
xoxo = pupici
Cu ajutorul informaţiilor din text, vă provocăm să descifraţi finalul:
"3 Gr3u d3 spus c3 S3 v@ înt@mpl@ !n V!!t0r cu @c3sT L!mbaj. V@ D!sP@r3@ 3l !n t!mp, k o F@z@ p@S@g3R@ S@u V@ D3v3n! 1 di@l3cT @l !Nt3Rn3tUlu! ?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Comentariile sint moderate!