„Mai bine investeşti acum în sănătate, decât mai târziu în medicamente"
Faceţi cunoştinţă cu Ligia Pop.
Medieşeanca de 31 de ani, este autoarea cărţii de bucate „Reţete vegane fără foc", şi a cărţii „Germeni şi vlăstari, surse de sănătate şi energie". Bucătar specializat în bucătăria vegană fără foc, susţinătoare de diferite demonstraţii culinare şi organizatoare de târguri raw vegan, blogger, licenţiată în muzică de către Universitatea de Arte "George Enescu" din Iaşi şi profesoară de pian.
Reporter: De ce mâncare fără foc? Ce este rău în foc? Sa nu încălzeşti o ciorbă, acolo...
Ligia Pop: Nimeni nu spune să nu folosim focul, ci din contră alimentaţia raw are un înţeles diferit de felul în care-l percepem noi. Raw food, este un stil de alimentaţie în care procentul de raw food diferă de la persoană la persoană şi nimeni nu-ţi cere să renunţi la mâncarea gătită. Marea majoritatea raw foodiştilor consumă un procent de 75-80% crud şi restul gătit vegetarian, precum supe de legume, preparate făcute la slow cooker la temperatura sub 40 grade C pe o perioadă mai lungă, la aburi, la cuptor în vase de lut sau ceramică, într-un cuvânt: cât mai natural. Pentru cei care vor să se vindece de boli de toate felurile cât incurabile, institutele de sănătate gen Hippocrates Institute, Florida, sau Institutul Gerson din Europa şi SUA, cu experienţă de peste 60 de ani în tratarea diverselor forme de boală prin tratamente cu hrană vie complexă, recomandă că un regim 100% vegetal este obligatoriu, lipsit de orice fel de zahăr, chiar şi în forma cea naturală.
Rep.: Dar cu focul, cu focul ce aveţi?
L. P.: Dacă luaţi spre exemplu reţeta următoare, pe care o vom face în 3 minute, vom vedea că se poate face o supă delicioasă şi rapidă şi fără ajutorul aragazului. Deci: 3 roșii coapte, iarna vom folosi roşii uscate de cu vara, o lingură de ulei presat la rece, un cățel de usturoi, sare după gust, puţin praf de pătrunjel şi cimbru şi un litru apă călduţă, la 40 grade C. Toate se mixează în blender timp de două minute, iar la final vom avea o supă cremă în care putem adăuga bucăţele de avocado, roşii sau o lingură de semințe de floarea soarelui. Nutriționiştii lumii au ajuns la concluzia că tratarea termică a crudităţilor elimină viaţa şi afectează complexitatea nutriţională a acestora, făcându-le greu de digerat şi nu uşor, aşa cum speculează mulţi. Atât crudităţile cât şi carnea gătită ne oferă doar acea stare de saţietate dar sunt sărace în vitamine, minerale, proteine, se coagulează şi deformează, şi au un conţinut de zero enzime, un alt soi de proteine vitale prezente în celulele oricărei plante sau animal viu care ajuta la funcţionarea optimă a sistemului digestiv. Medicina spune că rezervele corpului uman de enzime sunt foarte limitate şi în permanenţă trebuie realimentate. Atunci când nu mai avem enzime suntem consideraţi fără viaţă. Numai mâncarea vie şi în special cea plină de clorofilă conţine enzime vii, deoarece prin gătire se distruge orice enzimă. Distrugerea enzimelor face din mâncare doar o materie fără calitate, plină de calorii goale, străină corpului şi greu de digerat, iar de aici vine dorinţa omului de a mânca mai mult pentru a se sătura.
Rep.: O mâncare fără carne pot să înţeleg, dar nu pot să-i văd rostul pe termen lung.
L. P.: Toţi ţinem la sănătate şi dorim ca boala să stea departe de noi cât mai mult posibil. Daca am lua în discuţie produsele animale din zilele noastre, acestea nu se pot compara cu produsele animale de acum 20-50 de ani, când animalele erau crescute în medii naturale, nepoluate, nealterate, fără să fie îmbuibate cu furaje, concentrate sau hormoni. În ziua de azi nici măcar în omul de la ţară numai poţi avea încredere, fiindcă îşi economiseşte acolo chiar şi câțiva lei pe lună pentru a-i cumpăra animalului ceva "vitamine" şi concentrate, sperând să crească mai repede. De curând am asistat şi filmat câteva secvenţe la tăierea unor pui, crescuţi relativ sănătos, la o ferma care distribuire carne de consum. Puii şi găinile sunt hrănite doar cu puţine concentrate şi lăsaţi aproximativ liberi. Fiindcă am crescut la curte ştiu cum trebuie să arate o găină sănătoasă în interior. Burta lor era plina de un lichid portocaliu exagerat de rău mirositor, organele erau toate foarte umflate, tumefiate, împietrite şi aveau culori anormale, ficatul era cât un pumn iar intestinele erau imense, cât braţul meu aproape şi pline de "mâncare" împietrită. Am crezut ca este doar un caz, însă după 10 găini despicate, toate arătau mai la fel şi doar una singură a fost normală. Vă daţi seama ce servim pe mesele noastre? Mă întreb, cum arată interiorul păsărilor şi animalelor care se hrănesc în mare parte cu concentrate? Acesta este unul dintre motivele pentru care ar trebuie să ne gândim de două ori înainte de a consuma produse animale. Uitați-vă la generaţiile trecute, v-aţi întrebat oare de ce generaţia noastră este mult mai vulnerabilă la boli, mai ales la cancere, şi tot mai mulţi copii dezvoltă boli fatale? Alimentaţia bogată în proteine, poluarea, lipsa exerciţiului, stresul, starea de nemulţumire şi bârfa, etc. Toate împreună ne îmbătrânesc prematur şi ne afectează sănătatea, chiar dacă vrem sau nu. Pe acest subiect s-ar putea discuta mult, însă scopul meu nu este neapărat să împing oamenii să renunţe la carne. Am convingerea că este o decizie personală bazată pe informaţii adunate în timp
Rep.: Am văzut în dumneavoastră un contur de Jamie Oliver, multă lume vă urmăreşte site-ul de internet, vă încearcă reţetele. Vedeți acelaşi lucru şi dumneavoastră, vă caută lumea?
L. P.: Mă bucur că se întâmplă asta fiindcă în felul acesta se va afla mai mult despre campania pe care o duc şi scopul acesteia. În privinţa traficului de la website pot să spun că acesta creşte de la lună la lună, şi zilnic aproape 4.000 de oameni îmi "calcă" pragul. Românii din întreaga lume au un interes legat de alimentaţia sănătoasă, ceea ce-i un lucru extraordinar.
Rep.: De câte ori aţi auzit expresia: suntem prea săraci ca să mâncăm sănătos?
L.P.: Să ştiţi că foarte rar, fiindcă mai scumpe sunt produsele animale decât mâncarea bogată în crudităţi. Mulţi români, chiar şi din cei care susţineau că ar putea fi scump să mănânci sănătos s-au convins care este realitatea. Asta s-a întâmplat când au început cu adevărat să pregătească preparate recomandate de mine, să urmeze reţetele video sau pe cele scrise din cartea mea, „Reţete vegane fără foc"
Rep.: Personal, cât vă costă mâncarea pe lună?
L. P.: Totul depinde de la anotimp la anotimp şi cum am mai zis, noi consumăm şi un procent de mâncare gătită vegetarian. Ca şi exemplu, în decursul unei săptămâni de vară, când consumăm doar crud, cheltuim aproximativ 30-50 lei de persoană, şi în asta se includ fructele proaspete şi câteva legume cumpărate de la piaţă, cam la două zile. În general mâncarea crudă este foarte săţioasă dacă ştim cum s-o combinăm şi nu ne permite să mâncăm în exces. Aceasta se întâmplă datorită folosirii unei cantităţi mari de seminţe încolţite şi crescute în vlăstari, diverse feluri de nuci înmuiate care nu îngraşă dar care sunt foarte hrănitoare şi bogate în grăsimi necesare, cât şi multe legume. Iarna costurile ajung poate la 70 lei de persoană pe săptămână, dar aici nu se includ legumele importate de care nu ne atingem ci mai mult acoperă rădăcinoasele de pe piaţă, fructele româneşti şi cantităţi mici de fructe exotice, cât şi cele 6 căni mari pe zi de sprouts, adică seminţe de legume şi cereale germinate şi crescute în vlăstari, cu care încercăm să suplimentăm salata şi crudităţile naturale de care ne bucurăm vara. Ştiu că pare complicat de la distanţă, însă dacă veți observa cele 13 video-uri ale mele de până acum, veţi descoperi cât de delicioase pot deveni nişte simple crudităţi pe care nu dădeam prea mare valoare înainte.
„Dimineaţa mâncăm lapte de migdale sau orez, cu cereale sub formă de fulgi sau încolţite. Laptele de migdale îl fac din 250 grame de migdale crude (9 lei) plus doi litri de apă, strecurând pulpa. Acest lapte ne ajunge pentru 2 zile, dacă îl ţinem la frigider. Din pulpa rămasă pe care o pot amesteca cu ceva fructe uscate, fac ori un blat de tort, o pâine sau nişte fursecuri. Din lapte daca rezerv o cană şi o amestec cu un fruct, mai fac şi o îngheţată delicioasă şi tot aşa. Trebuie doar sa fii inventiv şi economicos în acelaşi timp", Ligia Pop
„Să spunem că poate ar costa mai mult de 80-90 de lei pe săptămână, eu una aş prefera să investesc în sănătatea mea acum cât se poate, decât mai târziu când cu aceeaşi bani sau chiar o sumă mai mare va trebui s-o cheltuiesc pe operaţii costisitoare, medici şi tratamente", Ligia Pop
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Comentariile sint moderate!