Let's do it! Adică, s-o facem. Lată! | Editorialul zilei | Tribuna

Let's do it, Romania! inseamna mot-a-mot "s-o facem, Romania!" ...

un punct de vedere ...

http://www.tribuna.ro/stiri/editorialul-zilei/lets-do-it-adica-s-o-facem-lata-77290.html

Let's do it! Adică, s–o facem. Lată!

de Dragoş BAKO
dragosbako@tribuna.ro
15 mai 2012 22:22
296 vizualizari
A-   A+     

Cine n-a auzit de "Let's do it, Romania!"? Cred că nu-i şoricel de câmp, nu-i hârciog, nu-i porumbel sau stăncuţă care să nu fi auzit de acest proiect de curăţire, de primenire, de ecologizare a văilor, pădurilor, parcurilor patriei şi altor zone în care ghiorlanul se desparte fără regrete de PET-uri, ambalaje de chips-uri, doze de bere etc. Nu ştiu dacă lele Mărie din Potârnicheşti înţelege exact care-i treaba cu "Let's do it!", dacă reuşeşte să desluşească pacostea aia de mesaj, bată-l norocul să-l bată, că d-estea n-a auzit de când îi, dar scopul scuză mijloacele, aşa că, s-o facem. Curăţenia. Cu cine? Cu voluntari. Voluntariatul din România e diferit de cel din Elveţia, Franţa sau Canada. De ce? Pentru că ancestralul nostru spirit practic a reuşit să administreze conceptului de voluntariat un înţeles strâmb, de fraiereală. Adică, voluntarii sunt nişte fraieri care pun osul la treabă pentru nişte isteţi care trag foloasele. Cam asta înţeleg mulţi dintre români din povestea asta cu voluntariatul. Desigur, există şi nişte trecute situaţii care îi împing către această credinţă. Să revenim însă la proiectul nostru, la "Let's do it, Romania!". Să zicem că trec peste numele care mă duce cu gândul la un cioban din vârful muntelui care mânuieşte cu degetele noduroase ultimul model de iPhone. În fond, ce mi-e "Let's do it!", ce mi-e "Let's fuck it!"? O fi rămas limba română despuiată, i-or fi plecat substantivele, verbele şi adjectivele la cules de căpşuni, în Spania şi n-aveau oamenii cu ce să croşeteze un slogan mobilizator. În fine, am zis că trec peste denumire. Bun. Ce ne facem însă cu materializarea demersului? Că uite, la Cisnădie au adunat voluntarii tone de gunoaie şi când să fie depozitaţi sacii la groapa de gunoi, pardon, nu se poate decât cu banul jos, ca la prăvălie (ca să nu zic altă vorbă). Degeaba au încercat să le explice reprezentanţii Primăriei celor care administrează groapa că o instituţie publică plăteşte prin virament, că nu umblă contabilul cu bănetul în paporniţă, nu şi nu. Prea multă rânduială n-a răzbătut nici dinspre organizatorii lui "Let's do it, Romania!", aşa că ne-am liniştit, în ciuda numelui pompos, lucrurile nu se abat de la calea cea încâlcită a celor mai multe dintre iniţiativele ce înfloresc agresiv şi se veştejesc degrabă. Dar un punct tare tot are campania asta: lauda. PR-ul, ca să mă aliniez formulelor contemporane. Ori de câte ori se apleacă vreun voluntar după o hârtie, apare, hodoronc-tronc un comunicat de presă care se alătură munţilor de mailuri şi de faxuri prin care se aduce slavă acestei campanii, de nu mai înţelegi dacă ea, campania, ţinteşte ecologizarea sau propaganda. În fond, dacă scopul în sine e mai greu de atins, măcar cu lauda, cu popularizarea să ne oblojim câte o neputinţă. "Let's do it!", vasăzică,  "S-o facem!". Chiar şi lată..