Atenţie la căpuşe!
16 mai 2012 22:03
692 vizualizari
A- A+
Incidenţa fără precedent a numărului mare de oameni din judeţul Sibiu, înţepaţi de căpuşe, impune ca populaţia judeţului să fie informată şi să reţină unele aspecte privind date generale despre această specie şi pericolul la care sunt expuse persoanele care nu respectă recomandările specialiştilor din domeniu. Căpuşele parazitează o varietate foarte mare de gazde terestre, cum ar fi: amfibieni, reptile, păsări şi mamifere. Pe lângă acţiunea directă, căpuşele sunt vectori (transmiţători) ai unor agenţi patogeni care produc boli atât la om, cât şi la animale. Căpuşele sunt pe locul doi, după ţânţari, în ceea ce priveşte importanţa medicală şi veterinară ca factori patogeni. Mai multe feluri de căpuşe După afinităţile ecologice, căpuşele se clasifică în căpuşe endofile (de adăpost) şi căpuşe exofile. Cele endofile sunt cele care trăiesc în grajduri, locuinţe, crăpăturile zidurilor, vizuini, peşteri şi parazitează animalele în perioadele de odihnă. Căpuşele exofile se urcă pe firele de iarbă sau se deplasează pe păşune pentru a găsi gazdele. În cazul în care condiţiile sunt nefavorabile, ele se ascund în tufişuri, în sol etc. Ataşarea de gazdă se face în timpul trecerii acesteia pe lângă firele de iarbă pe care se găsesc căpuşele. Ele se localizează preponderent în zona capului şi a gâtului. Căpuşele pot cauza îmbolnăviri severe şi uneori, chiar fatale, atât la animale cât şi la oameni, din cauza toxinelor injectate odată cu saliva (paralizia de căpuşe), a consumului de sânge care poate duce la anemie gravă, inducerea unor stări alergice şi chiar şoc anafilactic etc. În plus, rănile pe care le produc creează porţi de intrare pentru infecţii secundare sau produc diferite afecţiuni ale pielii, durere sau tumefacţii. Specialiştii susţin că toate căpuşele transmit o serie de agenţi patogeni prin salivă - injectarea de salivă produce lezarea vaselor de sânge şi transmiterea unor boli grave (boala Lyme, bacterioze, leptospiroze, babesioze sau un tip de meningoencefalită) şi prin alimente - consumul de lapte crud sau produse lactate obţinute din lapte netratat termic, care pot provoca infectarea cu virusul encefalitei de căpuşe la om. Simptome ale infestaţiei cu căpuşe Animalul are tendinţa de a se scărpina continuu la locul unde este localizată căpuşa, zona este uşor inflamată şi dureroasă, pot apărea semne de apatie, febră, animalul este anemic. În organismul uman afecţiunile au ca simptome manifest[ri asemănătoare gripei: febră, cefalee, greaţă, vomă. Căpuşele nu se rup, ci se extrag cu o pensetă chiar de la locul de inserţie pe piele, altfel cleştii căpuşii rămân în interiorul pielii şi pot infecta locul unde au pătruns. După îndepărtarea căpuşei, se dezinfectează locul cu iod. Dacă starea generală nu se ameliorează, trebuie mers de urgenţă la medicul de specialitate. Protecţia faţă de căpuşe Se poate realiza - în opinia dr. Ioan Penţea, purtătorul de cuvânt al DSVSA Sibiu - prin: deparazitarea periodică a câinilor, a pisicilor sau a altor specii de animale (ovine, caprine, porcine), cu acaricide care sunt aplicate pe corpul gazdelor în diferite moduri (băi generale sau aplicaţii locale); efectuarea acţiunilor de întreţinere a pajiştilor naturale prin defrişări şi efectuarea dezinsecţiilor periodice în zonele cu vegetaţie abundentă din localităţi. Pentru om există vaccin pentru prevenirea encefalitei produse de căpuşe. La picnic, populaţia trebuie să poarte îmbrăcăminte adecvată, să evite zonele împădurite sau cu vegetaţie înaltă în perioada caldă a anului. (V. Ioan) .
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Comentariile sint moderate!