http://www.viajoa.ro/destinatii/europa/ungaria/budapesta/la-mare-%C3%AEn-budapesta?utm_source=feedburner&utm_medium=email&utm_campaign=Feed%3A+Viajoa+%28Viajoa%29
La mare, în Budapesta
Salut! Daca vrei sa citesti zilnic povesti de calatorie poti sa te abonezi prin RSS sau prin email.Articolul Ioanei despre băile termale Szechenyi din Budapesta (da da, ăla cu "în chiloţi la -5 grade") m-a făcut să zic: iaaa uite frate, ce fraieră am fost că nu m-am dus la băi când am fost la Budapesta. Şi asta nu pentru că aş avea vreo plăcere să stau la -5 grade în chiloţi afară (că eu oricum mă dusesem în aprilie-mai), ci pentru că ratasem faimoasele băi, gândindu-mă prima dată că ce e o fi aşa interesant la nişte băi? Nişte pensionari care se murează în apă... Booooy, was I wrong!
Daaar, n-am apucat eu să mă oftic prea tare că am ratat aşa o experienţă, că se întâmplă din nou un abracadabra, sim-sim-salabim şi mă trezii iar la Budapesta la începutul lunii ăsteia.
Şi ce am făcut primul lucru în prima zi? M-am dus la băile Szechenyi! :D Şi pentru că din prima mi-a dat prin cap să mă duc şi la Gellert ca să vad cam care ar fi diferenţele şi să vi le spun şi vouă, ghiciţi unde am fost în ultima zi! La Gellert! Evident! :) Care mi-au plăcut mai mult? Pe care vi le recomand? Eu zic să alegeţi singuri, nu de alta, dar eu nu sunt în stare să fac o asemenea alegere :) Dar cu siguranţă pot să vă spun tot ce ştiu eu acum despre aceste două complexe de băi termale din Budapesta. Să le luăm pe rând:
Băile Szechenyi
Locaţie: În Pesta, chiar lângă staţia de metrou Szechenyi furdo, din parcul Varosliget. Click aici pentru hartă.
Preţ: 3400 HUF pentru acces la piscinele şi băile exterioare şi interioare (~ 11,3 euro, adică ~ 51 lei)
Piscine şi băi:
Szechenyi sunt cele mai mari băi termale din Europa. Aşadar să vă aşteptaţi la multe. Şi mari.
În interior sunt tot felul de bazine termale cu apă de nu-ştiu-câte temperaturi, care mai de care mai îmbietoare la râncezit şi moţăit în apă caldă. Sunt însă şi câteva cu apă mai rece, spre exemplu o piscină micuţă (cică de înot) cu apă de 18 grade în care am dat să intru după ce stătusem ca o pensionară în apă de 36 de grade. Nu încercaţi asta! (A, btw, sunt o mulţime de pensionari la băi, get used to it! :)
Am făcut desigur un duş progresiv de la cald la rece ca să pot să îmi reglez temperatura ca să intru în bazinul respectiv, dar după ce am dat vreo 10 ture (nu mă înţelegeţi greşit, era aşa de mic încât dădeai de 3 ori din mâini şi făceai o tură), m-am plictisit teribil şi, deşi la început mă cam codeam – să ies şi la piscinele exterioare, să nu ies... – m-am gândit să ies măcar să văd cum e, nu de alta dar afară era oricum super cald şi frumos, aşa că nu prea aveam ce risca. Doar că mi-era frig până ajungeam la soare. Eh...detalii...
Detalii de care am uitat absolut instantaneu când am dat cu ochii de ce era afară. Am înlemnit, vă spun sincer. Nu ştiu mai nene cum e la noi la Herculane la băi, dar eu acolo am rămas mască. N-am văzut în viaţa mea aşa ceva. Piscină cât vedeai cu ochii. Nici nu-mi ajungeau mie ochii până în capăt de fapt. Ce e afară? Cam asta:
Dar nicidecum nu a intrat tot în poză. O piscină imensă cu apă rece pentru înot, şi în laterale, două bazine mai micuţe cu apă caaaaldă, la 34, respectiv 38 de grade (dacă am ţinut eu bine minte). Am intrat instantaneu în prima, pe unde am văzut cu ochii, că oricum nu mai vedeam nimic altceva. Caaaaald şi bine. Aşa de cald că îţi dădea o senzaţia aşa de caaaalm, şi relaxare... de-ţi venea aproape să te culci în apă, dacă ai putea.
Când mi-am dat seama că zâmbesc de una singură ca toanta, am zis clar, de asta se uită aşa ciudat oamenii ăştia la mine. Cam aşa aş putea descrie băile termale exterioare de la Szechenyi.
Piscina de înot exterioară este efectiv imensă, are loc şi o balenă, darmite o mână de oameni. Dat fiind că era apa destul de rece, oricum nu era multă lume în ea, aşa că te puteai bălăci în voie. Eu însă nu m-am bălăcit în apa aia albastră superbă, căci nu aveam cască şi nu ai voie fără.
Dar nu m-am ofticat foarte tare, că oricum m-am distrat de minune în bazinele termale. Şi culmea, singură! Iar dacă în primul bazin zâmbeam, în al doilea am început să râd cu gura până la urechi de-a dreptul, pentru că, după ce am stat eu aşa puţin şi am contemplat, "felicitându-mă" că am stat ca o bleagă 30 de minute în interior, neştiind ce rai e afară, m-am decis să intru într-o spirală care se afla în mijlocul bazinului. Şi ce să vezi aici? În interiorul spiralei am început să mă învârt în cerc. Singură! Eh, nu singură! Ajutată de nişte jeturi! Cââât de tareeee! Pârtieeeeee! Şi cam aşa am ţinut-o vreo juma de oră, de mi se învârteau păsărele în jurul capului când m-am îndurat să ies de acolo.
Funny facts: Pot să vă spun cu mână pe inimă că m-am simţit ca în filmele cu proşti prima dată când am intrat în Szechenyi. Nu m-aş mira dacă, atunci când vă duceţi voi acolo, la intrare găsiţi o poză cu mine cu caption-ul: Most stupid turist to ever come here. Dar jur! Nu a fost vina mea!
Să vedeţi. Intru eu ca o floricică la Szechenyi şi mă uit. Dau să caut lista de preţuri în limba engleză. Caut un pic, o găsesc! Yuhhuuu! Victorie! Ah, shit! Nu victorie! E kilometrică! Şi nu înţeleg nimiiiic! Înjur în gând idiotul de traducător care a tradus în engleză acea listă dar... mă uit ca mâţa în calendar la cea în maghiară şi nu pricep nimic, aşa că îmi întorc înapoi privirea la cea în engleză. Cinci minute mai târziu, eu tot acolo eram, şi tot ca mâţa în calendar mă uitam, tot la aia în engleză. Dacă mă mai uitam mult probabil veneau ăştia şi mă lustruiau ca pe celelalte statui din clădire.
La un moment dat, cum stăteam eu aşa şi mă uitam scărpinându-mă pe bune în cap de atâta neputinţă, o Blondină care plimba o foaie pe acolo vine şi mă întreabă suav: Hello! Can I help you?
Hell yeah! Zi măi fătucă şi mie ce dumnezeu tre să zic la ghişeu ca să intru şi eu în băile astea ale voastre că deja fac barbă de când mă căznesc aicea! Îi explic fetei că vreau acces la piscinele şi băile interioare şi exterioare, şi că m-ar coafa să am şi vestiar (că doar n-o să umblu cu toate catrafusele în dinţi prin băile voastre pe aici) şi mă informează că e 3400 HUF. Eu, care deja învăţasem crecă pe de rost lista lor de preţuri la cât mă benoclasem la ea, chiar dacă nu înţelesesem nimic, mă uit la Blondină cam tâmp, dat fiind că pe listă nu era trecută nicăieri suma asta, dar zic bine. Aleluia! Deci pot în sfârşit să intru. Şi de acum începe partea amuzantă. Asta dacă cumva credeaţi că deja începuse. Nu.
Ţin să menţionez de la început că, evident, nu eu am fost bleagă şi overwhelmed de ditamai băile, ci Blondina a fost bleagă şi nu mi-a explicat cum ajung la vestiare. Aşadar trec eu ca o divă cu cesuleţul meu albastru cu verde prin sistemul de securitate, şi intru într-o sală maaare, cu multe cabine de schimb. Zic, taci! C-am nimerit! (de fapt are era prima sală în care păşeai, nu nimerisem eu nimic).
Mă uit din nou ca mâţa în calendar, dar de data asta nu mult pentru că văd un alt angajat de-al lor, să-ţi zicem Panchistul. Întreb şi eu cum fac să mă schimb, el îmi ia mâna, îmi pune cesuleţul meu albastru cu verde la un panouaş mic şi îmi zice repezit să mă duc "downstairs" + încă ceva ce n-am înţeles, care cu siguranţă era neimportant. Desigur, din nou, nu am fost eu bleagă, ci el, că nu mi-a arătat cu degetul pe unde, şi nu mi-a repetat cuvântul downstairs, drept pentru care el a ieşit pe cealaltă ureche imediat ce mi-a intrat pe prima. Aşa că ce poate să facă un om care vrea să se schimbe şi se află lângă nişte cabine? Dă să intre. Apăs pe o clanţă. Cum care clanţă? Orice clanţă! Ce întrebare e asta?
Dar n-apuc nici măcar să trag de uşă că se aude în cor: Nooooooooo! (de parcă aş fi comis un mortal sin!) Nooo! Downstairs!
Eu, parcă-parcă încep să-mi aduc aminte că atât Blondina cât şi Panchistul tocmai mi-au zis acum câteva secunde/minute să mă duc naibii DOWNSTAIRS, şi, victorioasă şi super-încrezătoare pe mine, apuc ţanţoşă în jos pe primele scări pe care le văd.
Dar n-apuc nici măcar să cobor 2 trepte că iar aud în cor: Nooooooooo! (de parcă aş fi comis un şi mai mare mortal sin!) Nooo! Şi aud un "Ntz ntz ntz" cum se apropie de mie. Al angajat, să-i zicem Păluga, mă ia în primire, căci, nu se mai putea, eram de-a dreptul un pericol public. Vorbea aşa de rar şi de calm încât aveam impresia că face mişto de mine. Numai că nu mi-a zis că sunt complet moron, dar tonul lui zbiera asta. "Madame.... (oftat), please... (oftat), there are naked men... (oftat), you cannot enter.... (oftat). Come, I show you where to change.... (oftat)" (evident, într-o engleză complet stricată, eu v-am reformulat acum). Eu: "But, but, I've never been here before, I don't know where the changing rooms for ladies are.". El: "I know... (oftat)" (a se citi "I know, you are a complete moron" :)))))
Într-un final apoteotic am fost condusă pe o scăriţă la subsol, unde am găsit alte femei, care mai de care mai în fundul gol sau nu, schimbându-se în vestiar. Că după asta m-am chinuit o grămadă să dibuiesc cum naiba se închide panarama aia de dulăpior cu ajutorul cesuleţului meu albastru cu verde, asta e altă poveste.
Amuzamentul însă a continuat când, după ce am terminat să mă schimb, am realizat că eu nu ştiu cum să ies de acolo şi cum să ajung la piscine. Ooooh, great! Here we go again! Dar stai, ce se vede în zare? O bătrânică se pregăteşte să iasă din vestiar. După eaaaaa! Ah, stai, Alexandro, ţi-ai uitat prosopul! Nu contează! Dă-l încolo! Bătrânica is my only hope! După eaaaaaa! Aşa că din nou, ca în filme cu Stan şi Bran, unde ea era Bran, iar eu evident Stan, am urmărit-o pe bătrânică de la vestiar până la lift, m-am urcat cu ea în lift, după care am ieşit din lift ca să continui să o urmăresc, având grijă să nu par chiar ultimul stalker. Evident, săraca femeie s-a întors la un moment dat să vadă ce naiba se petrece de s-a trezit cu o a doua umbră, dar cum eu am avut noroc să nimeresc o bătrânică liniştită, şi-a văzut în continuare de drumul ei, iar eu.. .tot de drumul ei, până când, victorie! Am ajuns la băile interioare. Şi uite aşa m-am distrat eu la Szechenyi.
Concluzia? Când intraţi, faceţi imediat dreapta BRUSC şi coborâţi pe nişte scăriţe la subsol.
Nu, nu există săgeţele sau tăbliţe în limba engleză! Doar v-am zis că nu eu sunt bleagă!
Recapitulând:
Puncte forte: piscine exterioare formidabile, distracţie maximă în spirala plimbătoare, şi preţ rezonabil
Puncte slabe: nu este "tourist-oriented"; destul de proastă organizare şi planificare în interior; nu există săgeţi sau tăbliţe decât în maghiară, şi nici măcar semnele convenţionale pentru bărbaţi şi femei nu sunt folosite astfel încât să nu te pierzi ca prostu pe acolo când ajungi prima dată. Dar... na... te descurci până la urmă...
Băile Gellert
Locaţie: În Buda, la Hotel Gellert, intrarea laterală. Click aici pentru hartă.
Preţ: 4400 HUF pentru acces la piscinele şi băile exterioare şi interioare (~14,7 euro, adică ~66 lei)
Piscine şi băi:
Piscina interioară de la Gellert apare probabil în toate ghidurile turistice. Arată de-a dreptul luxos, mai ales pozată de sus, şi, colac peste pupăză, are acoperiş retractabil, deci... te rog frumos! Ce poţi să vrei mai mult de atât? Hmmm... o cască! Căci nu poţi înota nici aici fără aşa ceva. Drept pentru care n-am pupat! Puteam să cumpăr... nu era aşa scumpă, dar iarăşi mă murasem în apă caldă înainte şi aici apa era rece, drept pentru care m-am lăsat la mâna mea şi m-am mulţumit doar să mă uit. Oricum ştiam eu că nu pierd mare lucru, aveam să înot afară de să-mi iasă şi pe nas.
Dacă la Szechenyi băile termale din interior erau mixte, aici sunt pe sexe. Dar cu toate că am prins ideea de la început, văzând că acolo sunt numai femei, nu mic mi-a fost şocul când am văzut două gagici italience lăfăindu-se fără nicio taină nud. Mă rog, unia e mai exhibiționisti a;a... ce să le faci (nu mă luaţi cu din alea că era ca să aibă mai mult efect apa termală, că de, costumul de baie era un obstacol, că numai la tratament nu erau ele pe acolo)
În fine, dat fiind că e aşa, nu am fost lăsată să fac poze, nu că ar fi fost prea interesant. Nişte bazine cu apă caldă, te bagi în ele, musteşti un pic, şi ieşi când te-ai plictisit. Şi aici, tot afară e raiul.
Însă, deşi e mai elegant şi mai tourist-oriented (nu m-am mai pierdut ca bleaga căci scrie peste tot şi în engleză ca pentru tot turistul tembel), sunt mai puţine bazine.
Bazinul termal exterior este doar unul, şi ăla cam amărât, adică dreptunghiular şi din câte am văzut eu fără niciun efect de bulbuci sau măcar ceva acolo de bogdaproste...
În schimb piscina este interesantă, deşi nu chiar pe placul meu. Avea o conformaţie atipică, e făcută special aşa, vă zic imediat de ce, dar pe mine una nu m-a coafat foarte tare. Începe ca la mare, cu apă mică mică, ajunge treptat până la 140 cm, după care brusc coboară fundul piscinei printr-o pantă foarte mare, până la 275 cm. De ce făcută aşa? Aici vine surpriza: pentru că e dotată cu sistem de valuri. Dacă nu mă înşel cel mai vechi din Europa. E destul de fun, doar că e un pic ciudat, pentru că la mare când sunt valuri ‚ii picioarele pe nisip, în schimb aici le ţii pe gresie, şi când vine un val, îţi cam fug picioarele şi aluneci. Şi am reuşit să mă lovesc un pic la degete în felul ăsta. Aşa că atenţie!
Recapitulând:
Puncte forte: piscină cu sistem de valuri; este mai tourist-oriented, deci n-ai cum să te pierzi. Oricum, aici sunt preponderent turişti, în schimb la Szechenyi erau preponderent pensionari din Budapesta
Puncte slabe: E ceva mai scump decât la Szechenyi, dar diferenţa e de doar 15 lei.
Sistemul de cabine de schimbat şi vestiare mi s-a părut cam ciudat. Adică nu mai era vestiar cu dulăpioare pe care le închideai cu cesuleţul ca la Szechenyi. Aici sunt cabine de schimbat cu draperie, în care intri, te schimbi, laşi hainele şi toate cele într-un dulăpior mic aflat în cabină, dar acest dulăpior nu poate fi închis cu cesuleţul, deşi îl ai la mână, ci cu o cheie, cheie pe care nu o ai tu, ci nişte tăntici care stau prin zonă şi care, când te văd, vin la tine să-ţi închidă şi să-ţi deschidă dulăpiorul. Ceea ce mi se pare aiurea, că de fiecare data când vreau să îmi iau ceva, tre să stau să vina cu cheia, să stea după mine, şi după aia să închidă. Plus că nu mie se pare ok din punct de vedere al siguranţei.
***
Acuma, trăgând linie după toate astea... ambele complexe, atât Szechenyi cât şi Gellert mi-au plăcut super mult, şi chiar merită. Dar sunt destul de diferite unul de altul. Aşadar, dacă nu cumva una dintre experienţe e mai mult pe stilul vostru decât cealaltă, nu pot să vă recomand şi vouă decât, dacă aveţi timp şi bănuţi, să mergeţi să le încercaţi şi voi pe amândouă, chiar nu o să vă pară rău !
Însă dacă mergeţi cumva iarna şi vreţi să trăiţi experienţa "în chiloţi la -5 grade", atunci alegeţi Szechenyi, pentru că piscinele şi băile termale exterioare de la Gellert sunt închise iarna.
De reţinut:
- Când mergeţi la băi luaţi cu voi o gentuţă ca pentru plajă. Puneţi în ea cel puţin un prosop, papuci de plastic, ceva de pus pe cap şi cremă de soare. A, şi evident, nu uitaţi costumul de baie.
- Ar fi bine să aveţi şi o cască la voi (valabil şi pentru bărbaţi) pentru că sunt piscine în care nu aveţi voie să înotaţi fără: la Szechenyi în piscina de înot exterioară, şi la Gellert în piscina de înot interioară.
- Valurile de la Gellert se pornesc doar la oră fixă, şi durează cam 15 minute. Cel puţin aşa era acum. Citisem că e la fiecare jumătate de oră, dar se pare că acum nu.
Pont pentru biletele de avion: De când cei de la Malev săracii au dat faliment, Wizz air a introdus în sfârşit zboruri spre Budapesta din Bucureşti, spre fericirea noastră. Unde mai pui că sunt mereu foarte ieftine. Bine, nu chiar cu două zile înainte de zbor, you get my point. Eu am luat de exemplu biletele cu 130 de lei dus întors, cu aprox. 1 lună jumătate înainte.
Bonus de final:
Poză cu baietii care joaca sah in bazinele termale de la Szechenyi despre care se discuta în commentariile la articolul Ioanei ;)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Comentariile sint moderate!