http://www.jurnalul.ro/special/special/stop-codex-alimentarius-567534.html
Stop Codex Alimentarius!
Autor: MAGDA MARINCOVICI
În curând, în toată ţările Uniunii Europene, inclusiv în România, intră în vigoare regulamentul CE 1924/2006 privitor la menţiunile nutriţionale şi de sănătate asociate alimentelor, elaborat la indicaţia faimoasei Comisii Codex Alimentrius.
Ceea ce înseamnă că, în curând, pâinea, usturoiul, iaurtul, plantele medicinale, produsele stupului, plantele şi ceaiurile medicinale, vitaminele, mineralele, suplimentele alimentare, integrate într-o dietă echilibrată, diversificată, în cadrul unui stil de viaţă activ, pierd, în mod birocratic, virtuţi demonstrate de mii de ani şi anume că sunt primele ce pot preveni, vindeca şi trata boli.
Astfel, printr-o dispoziţie birocratică, neştiinţifică, se anulează însăşi baza medicinii preventive, potrivit căreia alimentele să fie medicamente, enunţat în urmă 2.500 de ani de Hipocrate. Adică alimentelor li se confiscă proprietatea de a preveni numeroase boli.
Mai mult, astăzi dietoterapiile fac parte din protocoalele de tratament al diferitelor boli. Şi atunci ne punem întrebarea dacă vom asista, în scurt timp, şi la modificarea acestor protocoale? Dar mai îngrijorător este faptul că, de acum înainte, pentru a preveni boala vom fi în situaţia aberantă de a înlocui alimentele cu medicamente de sinteză, asociate cu multe şi grave efecte adverse.
Iată absurditatea unor astfel de măsuri în spatele cărora se ascund interese străine sănătăţii individului şi comunităţii. Măsuri ce încalcă, în acelaşi timp, în mod grosolan, drepturi fundamentale ale omului: accesul liber la hrana şi alegerea acesteia. Motiv pentru care prin Mişcarea de rezistenţă, Jurnalul Naţional declanşează o campanie de strângere de semnături pentru a stopa efectele lui Codex Alimentarius.
Iniţial, Comisia Codex Alimentarius intenţiona să protejeze sănătatea consumatorilor şi să asigure practici loiale în comerţul cu produse alimentare pentru a se evita politica de cartel, antitrust. Intenţie bună, dar şi drumul spre Iad e pavat cu intenţii bune. Aşa că, foarte curând vom fi în situaţia de a ne umple farfuria cu ... medicamente.
Ca să înţelegem de unde ne vine "binele", să intrăm în bucătăria Comisiei Codex Alimentarius (CA).
ONU a creat Comisia CA în 1963 prin intermediul Organizaţiei pentru Alimente şi Agricultură (OAA) şi al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, pentru a promova controlul alimentelor şi practicile corecte în comerţul global cu alimente".
Ea nu generează legislaţie, ci recomandări în domeniul siguranţei alimentelor, fără caracter obligatoriu pentru statele membre ale comisiei. Astfel, Comisia a elaborat o serie de recomandări. Una dintre ele are ca obiect etichetarea alimentelor: atât a alimentelor obişnuite (pâine, carne etc.), dar şi a alimentelor funcţionale (iaurturi, suplimente alimentare, vitamine, minerale, plante şi ceaiuri medicinale, produsele stupului şi derivatele acestora). Conform regulamentului Comisiei Europene 178/2002 privind siguranţa alimentelor, vitaminele, mineralele, plantele şi ceaiurile medicinale etc. fac parte din categoria alimentelor. Astfel, acestea sunt alimente, şi nu medicamente.
Când Comisia CA face o recomandare, de exemplu, privind etichetarea alimentelor din punct de vedere al menţiunilor nutriţionale sau de sănătate, statele membre pot sau nu să o adopte în legislaţia naţională. Însă, de regulă, recomandările
O astfel de recomandare a Comisiei CA a fost preluată în legislaţia europeană sub forma regulamentului CE 1924/2006 privind menţiunile nutriţionale şi de sănătate asociate alimentelor. Şi, spre deosebire de recomandări, regulamentele UE sunt obligatorii. Astfel, regulamentul CE 1924/2006 este obligatoriu pentru toate statele UE, inclusiv pentru România. De altfel, Comisia CA este considerată autoritatea supremă în materie de siguranţa alimentelor. Din această perspectivă statele membre ale
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Comentariile sint moderate!