http://www.jurnalul.ro/special/special/comisia-europeana-rosiile-ciupercile-usturoiul-mierea-ceaiurile-nu-mai-contribuie-la-protejarea-sanatatii-567681.html

Comisia Europeană: Roşiile, ciupercile, usturoiul, mierea, ceaiurile nu mai contribuie la protejarea sănătăţii

Stop Codex Alimentarius

Autor: MAGDA MARINCOVICI

Regulamentul CE 1924/2006 privind menţiunile nutriţionale şi de sănătate asociate alimentelor, emis la indicaţia Comisiei Codex Alimentarius, îl contrazice pe Hipocrat, anulează tradiţia şi studiile ştiinţifice care susţin că, în primul rând, alimentele, şi nu medicamentele, ne protejează sănătatea. Dar iată că de la înalta tribună a UE, roşiilor, ciupercilor, morcovilor, ia­urtului sau mierii li se anulează capa­citatea de a preveni, trata şi vindeca multe boli.   

Roşia. Unul dintre alimentele care se înscriu perfect în categoria aliment-medicament este roşia, cunoscută ca una dintre cele mai importante surse de licopen. Profesorul doctor Gheorghe Mencinicopschi precizează că licopenul din roşie este un antioxidant puternic, cu efecte dovedite ştiinţific de prevenire a cancerului de prostată, dar şi a altor forme de cancer. Mai mult, licopenul este termosensibil şi devine chiar mai biodisponibil – poate fi asimilat de corp –   chiar şi atunci când roşia este preparată termic (fiartă, coaptă) sau când obţinem sucul de roşie etc. „Şi atunci de ce să interzicem menţio­narea prin toate mediile inclusiv pe etichetă a acestei virtuţi – respectiv previne, vindecă şi tratează – pentru sănătatea omului?", întreabă profesorul doctor Mencinicopschi.

Ciupercile. Bureţii de fag (pleurotus ostreatus) sunt cunoscuţi ca fiind un bun bio-imunostimulator şi un bio-imunomodelator util în menţinerea sistemului imunitar la nivelul unei activităţi fiziologice optime, în prevenţia unor boli infecţioase şi a unor forme de cancer. Dar şi acestui aliment i se pregăteşte, în laboratoarele Codex Alimentarius, confiscarea, în mod birocratic, a dreptului de a ne apăra sănătatea.  

Usturoiul şi ceapa. Legiunile romane, vechii egipteni şi, mai aproape de noi, bunicii noştri erau obişnuiţi să mănânce usturoi, ceapă, ridichi pentru a preveni şi chiar a se vindeca de unele boli, cum ar fi cele contagioase.Încă din Antichitate, usturoiul era pomenit ca  remediu pentru vreo 60 de boli , datorită calităţilor lui virulicide (contra virusurilor),  bactericide (contra bacteriilor) şi pentru acţiunea lui binefăcătoare asupra sistemului cardiovascular. Deşi usturoiul, ca de altfel ceapa, a trecut proba timpului în privinţa contribuţiei esenţiale în a preveni, trata şi a vindeca zeci de boli, iată că, printr-un regulament al CE, se transferă aceste calităţi pastilelor, tabletelor etc. obţinute chimic şi asociate cu multiple efecte secundare.

Profesorul doctor Gheorghe Mencinicopschi atrage atenţia că, o dată cu intrarea în vigoare a Regulamentului  CE 1924/2006 elaborat la indicaţia Comisiei Codex Alimentarius, „de fapt, nu există nici un aliment natural care să nu aibă un rol şi un efect bine definit în cadrul unei diete diversificate şi echilibrate şi să nu fie afectat. Aceste efecte au fost dovedite în decursul a mii de ani şi, în cadrul unui stil de viaţă echilibrat, reprezintă factorii cei mai importanţi în prevenirea tuturor bolilor. Or, azi ni se impune, birocratic, tendenţios şi fără nici o bază ştiinţifică, să negăm această realitate validată de timp".

Profesorul Mencinicopschi scoate în evidenţă „un caz rar până acum, respectiv cel al  aprobării de EFSA (Agenţia Europeană pentru Siguranţa Alimentară) a menţiunii de sănătate în privinţa fitostero­lilor-fitostanolilor extraşi din surse vegetale (în special din soia) şi introduşi în formula unor alimente, de exemplu, pâine, care au efect hipocolesterolemiant (scădere a nivelului colesterolului din sânge), efect comparabil cu cel al statinelor (medicamente care scad nivelul colesterolului). Totuşi, comparativ cu statinele, fitosterolii-fitostanoli şi alimentele care conţin aceste substanţe contribuie la diminuarea colesterolului fără efecte adverse, precizate pe prospectele tuturor medicamentelor. Acesta este un caz singular cu menţiune de sănătate. Dar noi milităm pentru aprobarea menţiu­nilor medicale – previne, vindecă, tratează – a alimentelor.

„Pentru că ar fi absurd să nu se recunoască întâietatea alimentelor în prevenţia bolilor faţă de medicamente, din moment ce specia umană a prevenit şi şi-a tratat bolile cu alimen­te-medicamente, şi nu cu medicamente de sinteză", subliniază profesorul Mencinicopschi.
Pe de altă parte, să dăm Cezarului ce-i al Cezarului. Adică trebuie su­bliniat că nu suntem împotriva me­di­camentelor şi că le recunoaştem ro­lul în lupta contra bolilor. Dar nu în­ţelegem abordarea periculoasă de ti­pul medicamente vs alimente, po­triv­­nică sănătăţii individuale şi publice. 

 

Conform Regulamentului 178/
2002 al CE privind siguranţa alimentelor, vitaminele, mineralele, plantele şi ceaiurile medicinale, non-nutrienţii, de exemplu, antioxidanţii, produsele stupului sunt încadrate în rândul alimentelor. Asta înseamnă că şi aceste mari categorii de alimente-medicament sunt în pericol de a mai putea beneficia, decât în unele cazuri, de menţiuni de sănătate, dar în nici un caz de menţiuni me­dicale. Concret. Tradiţionalele ceaiuri  din flori de tei, sunătoare, mentă, soc, anghinare etc. – care au scutit ge­neraţii la rând de medicamente de sinteză – nu vor mai putea purta menţiuni decât, eventual, de sănătate, dar nicidecum medicale. În schimb, tot ce se va extrage din plantele me­dicinale şi se va prelucra chimic, devenind medicament, va putea fi inscripţionat cu menţiuni medicale.

Pentru o banală răceală, o stare temporară de constipaţie, de diaree, de durere de cap ar trebui să intrăm în farmacie şi să uităm de remediile na­turale, de plafare. Este evident că, prin intrarea în vigoare a acestor re­gulamente emise la indicaţia preţioasă a Comisiei Codex Alimentarius, avantajele, mai ales financiare, sunt de partea companiilor farmaceutice şi ale autorităţilor de punere pe piaţă a medicamentelor.