Cercetaşii României: "Lumea nu ne ştie, eram confundaţi cu pionierii" - Turism > EVZ.ro

Cercetaşii României: "Lumea nu ne ştie, eram confundaţi cu pionierii"

Autor: Dan Arsenie

Cercetăşia românească a apărut pe vremea lui Carol I, dar are doar 45 de ani. Cam straniu, nu? Deloc, deoarece Carol al II-lea a desfiinţat-o în '37, iar comuniştii nu puteau fi interesaţi de "promovarea spiritului de aventură". După ce în primul război mondial a avut un rol important, acum se luptă într-un altul: cel cu proastele obiceiuri ale tinerilor.

Primii cercetaşi au fost 20 de tineri englezi. În 1907, un ofiţer britanic plimbat prin toată lumea decide să îşi dedice viaţa promovării păcii şi toleranţei. Însă lordul Baden Powell a ales să facă aceasta într-un mod tare original în acele vremuri. Astfel, în loc să se pună la masă şi să scrie siropos despre dulcea pace, Powell iese din nou pe teren.

Fără arme, dar împreună cu 20 de tineri. Scopul: o educaţie non-formală, care să dezvolte spiritul de aventură al tinerilor, abilităţile de lucru în echipă şi progresul personal, prin forţe proprii. Părintele cercetăţiei româneşti, omul de ştiinţă Gheorghe Munteanu-Murgoci, nu era deloc străin de aventurile lui Powell şi de amploarea fenomenului cercetăşiei în Anglia.

Cercetaşii-sanitari, curieri şi telegrafişti ai Primului Război

În 1912, când Murgoci se întoarce în ţară, pune bazele primelor grupuri de cercetaşi români, la Blaj, Braşov şi Bucureşti. Până în 1914, mişcarea se lărgeşte, iar anul marchează înfiinţarea Asociaţiei Cercetaşii României. În timpul primului război, cercetaşii sunt prezenţi în spatele frontului, înlocuind sanitari, curieri şi telegrafişti, dar şi în luptă. Ecaterina Teodoroiu, celebra "eroină de la Jiu", făcea parte din mişcarea cercetaşilor.

Ca semn că mişcarea a însemnat ceva pentru România Mare din 1918, la Tecuci a fost ridicat un monument în cinstea cercetaşilor dispăruţi în timpul primului război mondial. Singurul din lume dedicat cercetaşilor, spun liderii mişcării de astăzi.

"Tinerii stau, fumează, beau"

Dacă tot am ajuns în prezent, e important de ştiut să cercetaşia românească are propriul ei război. Cel cu alcoolul, sedentarismul, huliganismul, găştile de cartier, lipsa de socializare, probleme pe care le au mulţi tineri români de astăzi.

"Cercetăşia contribuie la dezvoltarea tânărului, astfel încât acesta să devină o persoană de bază a societăţii", spun Daniel Onofrei, de la Cercetaşii României, filiala Dej. Şi el este un fel Murgoci, deoarece, ca voluntar, se oferă să atragă tinerii spre natură, spre mişcare şi spirit de aventură.

"Vă spun cum este în Dej. Însă cam aşa e în toate oraşele, mai ales în cele mici. Tinerii stau, fumează, beau şi unii se strâng în găşti de cartier. Cei mai mulţi nu fac mişcare şi nu învaţă să socializeze, stau toată ziua pe messenger", spune Onofrei.

Organizaţia Naţională "Cercetaşii României" nu este sprijinită oficial de stat. Ea funcţionează asemănător unui ONG, unul mare. "Ne batem pentru fonduri europene, căutăm parteneriate. Uite, la noi, în Dej, colaborăm excelent cu şcolile, Jandarmeria, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă şi Poliţia". Dacă facem o scurtă întoarcere în istorie, pe vremea lui Carol I, vedem că acolo cercetăşia era ajutată de stat, cu bani din fondul regal

"Liderii poartă eşarfe roşii, credea lumea că suntem pionieri"

"Cercetaşii României" are 2.500 de membri şi aceştia o fac cea mai numeroasă organizaţie de tineri din România. Deşi reînfiinţată în 1990, organizaţia s-a dezvoltat cu adevărat abia după anul 2000. "În primul rând - spune Onofrei - nu se ştia nimic despre cercetăşie. Noi purtăm eşarfe, iar liderii au eşarfe roşii. Lumea credea, ne confunda cu pionierii de pe vremea comunismului".

În Marea Britanie sau Franţa, mişcarea are amploare de fenomen, cu zeci de mii de tineri voluntari şi cu evenimente ce implică mulţimi uriaşe de tineri. Chiar şi Turcia are o frumoasă tradiţie în cercetăşie. "Nu avem beneficiile care sunt în alte ţări, de genul scutiri de taxe sau ceva de genul acesta. Totuşi, lucrurile încep să meargă mai bine, iar statul este tot mai receptiv la ce facem noi", spune Onofrei, care atunci când nu este voluntar este inginer la o firmă din oraşul clujean.

Acţiunile mari au loc an de an, de Ziua Pământului. Totuşi, atunci când vremea o permite, cei 46 de voluntari "trag" weekend de weekend tinerii spre natură, în activităţi ecologice sau de aventură la marginea oraşului.

Vrei să fii cercetaş?

Între 2 aprilie şi 31 mai, filiala Dej a Organizaţiei "Cercetaşii României" organizează proiectul "Minte sănătoasă într-o societate sănătoasă". Organizatorii estimează că proiectul va implica 700 de tineri şi 150 de adulţi, care vor participa la diverse programe, de la cele educaţionale, la cele ecologice şi sportive.

"File îngălbenite ale trecutului, comoara uitată a prezentului" este un concurs interactiv de istorie între şcoli şi licee. În cadrul programului "Un mic efort, o mare realizare de viitor", va fi ecologizată o zonă din Dej şi vor fi plantaţi puieţi de Ziua Mondială a Pământului (22 aprilie). Cupa "Fii temerar!" va avea loc în Pădurea Bacau şi va consta într-un concurs de aventură între echipele şcolilor. Alte două concursuri sunt "Prietenii pompierilor" şi "Cu viaţa mea apăr viaţa", în cadrul cărora va fi subliniat rolul tinerilor în protecţia civilă.

Dacă eşti interesat de cercetăşie, fie că eşti din Dej sau orice alt oraş al ţării, aruncă o privire pe site-ul Organizaţiei Naţionale "Cercetaşii României", scout.ro. În engleză, scout înseamnă cercetaş.

http://www.evz.ro/detalii/stiri/cercetasia-romaneasca-dupa-90-mult-timp-am-fost-confundati-cu-pionierii-891311.html