Incercam si noi sa dam o mina de ajutor Cezarei?
=============================
Va trimit mai jos mesajul sefului de centru local "Ecaterina Teodoroiu"
Tg Jiu care ne indeamna sa fim aproape de lupisorul Cezara care a fost
diagnosticata cu leucemie.
Cuvinte in plus nu cred ca mai au rost. Sa ramanem impreuna in toate
aceste momente si sa putem sa ne ajutam unul pe celalalt (asa cum reiese
din salutul cercetasului: cel mare il ajuta pe cel mic!)
Numai bine,
tromppy
=============================
Buna seara,
Maine, Cezara, cercetasa noastra din Targu Jiu, pe care multi dintre voi
o cunoasteti, deoarece a participat la toate campurile nationale de
lupisori, implineste 10 ani!!!
Andra Cezara Mihalache este o fetita de numai zece ani, membră a
Organizaţiei Naţionale Cercetaşii României Târgu Jiu de la varsta de 5
ani. Cezara a fost diagnosticată cu leucemie acută limfoblastică tip B
si, din 13 august 2010, este internata la Clinica Fundeni. În prezent
urmeaza un tratament cu citostatice început pe 23 august. Cunoaştem cu
toţii situaţia precara a spitalelor din România însă vă vom expune
câteva dintre obstacolele cu care Cezara şi părinţii săi se confrunta la
Fundeni. "De acasă trebuie să aduci aproape tot; începând cu
medicametele pe care părinţii le cumperă şi terminând cu perne,
asternuturi, spirt, branule, pansamente, leocoplast. Saloanele in care
stau copii au 6 paturi - în care dorm 6 copii cu 6 mame deci 12
persoane; există un singur frigider si o chiuveta pentru toata lumea.
Citostaticele sunt ţinute în frigiderele din saloane împreuna cu
mâncarea pacienţilor prin urmare în condţiii improprii. Curăţenia lasă
mult de dorit. Se dă un mopul şi,se sterg noptierele cu carpe dimineaţa,
la ora 5 cand copiii ar trebui să doarmă nu să se trezească din cauza
zgomotului facut pentru mai-nimic. Vă amintim că în cazul tratamentului
cu citostatice imunitatea scade drastic iar bolnavul ar trebui să
beneficieze de un spatiu izolat, */steril./ *Mai trebuie amintite
punctiile lombare si medulare făcute fără anestezie, pe viu, în saloane,
şi groaza pe care o simt copiii."
*Pentru a putea beneficia de un tratament adecvat Cezara are ACUM nevoie
de ajutorul notru.*
** Noi, cercetaşii din Târgu Jiu suntem convinşi că Cezara poate învinge
aceasta boală crâncenă de aceea am facut ceea ce ne-a stat în putinţă
pentru a strange măcar o mică parte din suma necesara tratamentului. Am
trecut prin fiecare unitate de învăţământ din municipiul Târgu Jiu,
pentru a prezenta povestea Cezarei am cerut sprijinul massmediei şi
instituţiilor locale. Acum, te rugăm pe tine să te implici,asa cum poti
, în ajutorarea Cezarei.
Numărul de telefon al Elizei Mihalache, mama Cezarei este: *0763 513 784*
Donaţii se pot face în următoarele conturi :
*RO29RNCB0318079831120001BCR pe numele Mihalache Eliza, deschis la BCR,
sucursala Târgu Jiu.*
*RO73BRDE200S V20825122000, contul Filialei Targu Jiu, deschis la BRD Tg
Jiu, detalii "Contributie Andra Cezara Mihalache" *
Haideti, dragii mei sa aratam ca suntem o organizatie puternica mai ales
atunci cand unul dintre copiii nostri, crescut la cercetasi, si cu o
experianta cercetaseasca extraordinara deja, are atat de multa nevoie de
noi! Acum sa dovedim ce putem face cu adevarat , intro situatie dureros
de concreta!!!
Aveti mai jos si descrierea cazului scrisa de mama Cezarei...Cititi, va rog!
http://www.facebook.com/?ref=home#%21/note.php?note_id=161791850522558&id=100000561228784
<http://www.facebook.com/?ref=home#%21/note.php?note_id=161791850522558&id=100000561228784>
Multumim pentru tot,
Doamne ajuta!!!!
Roxana
=============================
http://www.facebook.com/note.php?note_id=161791850522558&id=100000561228784
MANIFESTUL CEZAREI - AM 10 ANI SI SUNT BOLNAVA DE LEUCEMIE
by Mihalache Cezara Andra
<http://www.facebook.com/profile.php?id=100000561228784> on Saturday,
November 20, 2010 at 3:10am
*Pentru cei care ma acuza ca nu vreau sa ii fac tratamentul Cezarei,
fetita mea, in Romania am cateva argumente si vreau sa le expun in
continuare. Nu vorbesc din auzite , ci le traiesc intr-un spital din
Romania, "vestitul" Fundeni din Bucuresti.**Sa incep cu curtea
spitalului : plina de gunoaie la tot pasul de ti-e sila sa mergi, plina
de zeci de caini maidanezi care latra toata noaptea, isi fac nevoile pe
unde apuca, dorm pe holurile spitalului imprastiind duhoare si microbi
si terorizand atat vizitatorii cat si bolnavii , plina de hoarde de romi
care se aseaza unde vor, lasand in urma o mizerie cumplita,si de
bodyguarzi analfabeti care nu fac altceva decat mananca seminte pe care
le arunca pe jos, sau cei care stau la poarta spitalului au grija sa-si
rotunjeasca veniturile incasand cate 1leu de la toti cei care intra in
spital ( nu conteaza ca esti internat cu copilul si ai fost la
cumparaturi…. ei intind mana, de parca ar fi la poarta bisericii). Mai
exista de asemenea si un loc de joaca pentru copii, facut undeva pe
vremea descoperirii focului, o relicva preistorica ce te face sa te
ingrozesti la gandul ca s-ar putea juca copilul tau acolo...Si iata ca
intri in spital : dupa ce astepti minute bune sa vina un lift (singurul
) te inghesui bine si ajungi la etajul 7. Aici este Pediatria. Intra
cine vrea si cand vrea ca de altfel in tot spitalul...Este si normal.
Daca nu ai familie sa aibe grija de tine, tu ca bolnav esti un om
aproape mort.Cand se face internarea in spital ti se aminteste imediat
de "situatia" grea din Romania...Asadar ti se dau imediat retele pentru
medicamentele pe care trebuie sa le cumperi de la farmacii (nu putine in
jurul spitalului...). Mai putin citostatice care si asa nu se gasesc
nicaieri, oricum pentru acestea se dau scrisori medicale, deoarece si
acestea lipsesc din farmacia spitalului. Apoi incepi sa aduci de acasa
aproape tot : perne, asternuturi, pijamale, prosoape, sapun, sampon,
olita de noapte, hartie igienica, servetele uscate si umede, spirt,
branule, pansamente, leocoplast, cani si pahare, farfurii si tacamuri,
scaune, masute,etc. Aici ai surpriza sa nu ai unde sa le pui caci
dulapurile sunt insuficiente…Si asta nu e tot. Vine capitolul mancare:
dimineata paine cu margarina si ceai, la pranz o ciorba si legume sau
orez cu o bucatica de carne si un fruct iar seara macaroane...(nu are
rost sa vorbim ca toata materia prima este de cea mai proasta
calitate...iar de gust sa nu mai vorbim si asta fiind vorba de copii...)
Deci aduci si mancare de acasa, si asta zilnic impreuna cu apa minerala,
sucuri, ceaiuri, lapte ,iaurt, fructe, etc.,etc. Si ajungem la saloanele
in care stau copii: majoritatea cu 6 paturi in care dorm 6 copii cu 6
mame deci 12 persoane , cu paturi de garnizoana sau mai noi dar
distruse, cu saltele total incomode, rupte,sustinute de noptierele care
sunt ceva mai bune iar celelate noptiere sunt o sursa sigura de gandaci.
Un singur frigider si o chiuveta pentru toata lumea, cu un aer
conditionat care nu se poate folosi deoarece nimeni nu vrea sa stea in
dreptul jetului rece (sau cald), sau de teama starii instalatiei
electrice ti se aminteste de incidentul de la spitalul Giulesti. In
aceste conditii atmosfera pur si simplu fierbe, nu se poate respira, nu
se poate dormi, este ca intr-o sala de asteptare in care se intra si se
iese , se vorbeste , se plange , se mananca si se fac tratamente
non-stop.Pentru ca veni vorba de tratamente : atunci cand se fac
comenzile zilnice la farmacia spitalului de pe lista se taie
citostaticele (ca deh ! sunt scumpe)iar doctorii sunt obligati sa faca
rezerve tot timpul.Din pacate ele sunt tinute in frigiderele din saloane
impreuna cu mancarea pacientilor in conditii improprii si la indemana
tuturor.Tratamentele propriu zise sunt ca acum zeci de ani. Tot cu
injectii, tot cu perfuzii prin cadere libera in care trebuie sa fii tot
timpul atent ca ori nu curge, ori curge prea tare, ori s-a terminat si
trebuie sa te rogi de asistente sa te deconecteze.Nu vorbesc de faptul
ca inainte de tratament trebuie sa cauti prin toate saloanele un stativ
liber caci nici macar acestea nu sunt suficiente... Pentru medicamentele
intravenoase se folosesc branulele care de regula dupa o saptamana
trebuiesc schimbate la alta vena bagand frica si teroarea in copii. Iar
daca ai nesansa sa faci transfuzie cu plasma sau cu trombocite , trebuie
sa fii norocos sa se gaseasca si pentru tine... Oricum am cumparat de la
farmacie pana si glucoza pentru transfuzii... noroc ca farmaciile aveau
fiind obisnuite cu fenomenul. Punctiile medulare si lombare se fac pe
viu, ca la vite, cu 3 asistente care tin copilul plus unul din parinti
si doctorul care actioneaza cu o seringa enorma. In timpul pnctiilor
copii urla de ti se rupe inima dar nu se face anestezie sub motivul ca
este "periculoasa" pentru organism... Iar aceste punctii se fac cam la o
luna.Odata cu tratamentul cu citostatice imunitatea scade drastic si in
mod normal ar trebui sa se gaseasca un loc izolat pentru copii cu acest
tratament. Da, sunt niste rezerve cu 3 paturi, cu frigidere antice, cu
paturi si noptiere vechi, cu un televizor mic ce prinde 2 canale, cu o
chiuveta mica,rezerve in care nu ai loc sa pui mai nimic in conditiile
in care trebuie sa aduci totul de acasa. Asa cum spuneam oricine poate
intra in spital , unde vrea si cand vrea, si nu de putine ori te
trezesti cu vanzatori de ziare si reviste sau produse Avon sau diverse
produse din Europa ca dau buzna in camera fara sa ii pese nimanui.Cand
vine vorba de curatenie... incepi sa-ti faci cruce. Se da un mop
dimineata la 5 cand de altfel se scoala si copii de zgomotul facut (
mult zgomot pentru nimic...) si gata,se sterg noptierele cu carpe care
au stat in prealabil la WC la uscat. Tot restul zilei trebuie sa stergi
mereu pe jos cu spirt daca vrei sa fie un mediu cat de cat steril. Cat
privesc toaletele... pe care le folosesc toti bolnavii si insotitorii
lor de pe etaj... sunt mai rau decat latrinele: apa nu curge sau curge
intruna, dusurile nu functioneaza fiind de mult rupte, rufele sunt
intinse peste tot iar mirosurile neplacute troneaza aproape toata ziua.
Deci si curatenie trebuie sa-ti faci singur.Trebuie sa va spun ca cele
scrise mai sus sunt doar cateva amanunte pe care mi le aduc aminte... Am
amintit in cateva randuri de activitatea oamenilor din spital care lasa
un gust amar. Sa-i invinuiesc? Da. Nu. Nu stiu. Invinuiesc sigur un
sistem in care nu exista raspundere, reguli, pedepse. Ce poate face un
doctor, o asistenta fara medicamente si materiale? Oare nu intervine si
in acesti oameni plafonarea si lipsa de interes in a practica o meserie
cu mainile goale? Vorbeam de curatenie si paza. S-au platit bani multi
unor firme care nu investesc in contractele semnate decat indolenta,
lipsa de profesionalism si nestiinta sa nu ii spunem prostie. Avem prea
putine spitale pentru cat suntem de bolnavi. Avem prea putina constiinta
pentru cata suferinta exista. Avem prea putini oameni care iubesc
oamenii. Avem prea multi , imi caut cuvantul, bipezi poate este bine,
care iubesc numai BANII. Pot fi acuzata de subiectivism, pot fi acuzata
de lipsa de cunostinte ziaristice pentru a prezenta situatiile dar stiu
ca imi iubesc fetita si simt ca se pot face mult mai multe pentru a-si
recapata sanatarea. Nu imi pot permite sa astept guverne, ministrii,
administratii care sa se gandeasca la schimbarea sistemului sanitar.
Cezara are ACUM nevoie sa mearga intr-o clinica care sa o trateze
conform diagnosticului. Un tratament in strainatate costa in jur de
100.000 de euro. Acesti bani nu pot fi stransi decat de la oameni pentru
oameni. Speranta mea ca sunt inconjurata de oameni care inteleg ca
banutul vaduvei milostive poate salva sanatatea unui copil de 10 ani. Am
credinta ca pot sa ii dau o sansa fetitei mele si voi starni o adevarata
campanie pentru salvarea ei, atat pe internet cat si la tv sau in presa
scrisa. Doamne ajuta!
*
