Salvamontul celebreaza 40 de ani de munca si daruire civica
Eroii muntelui
Autor: Alina CIMPEANU
Salvamontistii sibinei sarbatoresc 40 de ani de existenta. In ceas aniversar, iubitorii muntelui spera ca activitatea lor sa nu piara si sa aiba in continuare adepti dispusi sa infrunte moartea pentru a-si salva semenii. Alpinistul Teodor Tulpan ofera cititorilor Monitorului de Sibiu o retrospectiva a celor mai importanti ani din itoria Salvamontului sibian
In 40 de ani de activitate, salvamontistii sibieni au salvat peste 3.000 de vieti.
Salvamontistii sunt in sarbatoare. Oamenii muntelui, care isi dedica majoritatea timpului salvarii turistilor aflati in dificultate, au motive de bucurie. Servicul salvamont este pus pe picioare si rezista de 40 de ani. Desi cei care cunosc acest domeniu ca pe propriul buzunar sunt o prezenta tot mai rara, temerarii raman pe pozitii. „Salvarea montana, aceasta nobila ocupatie, imbinare intre curaj si umanitarism, entuziasm si competenta, dintre dragostea de frumusetile naturii si generozitate, implineste 40 de ani de activitate legiferata in Romania, in baza Hotararii Consiliului de Ministri 140/1969. Pe aceasta cale dorim tuturor iubitorilor de munte si nu numai, sarbatori fericite si sa nu aiba nevoie de noi", a declarat alpinistul Teodor Tulpan, salvamontist voluntar.
Debut anevoios
La Sibiu prima echipa de Salvamont a fost condusa de Toma Boerescu, iar primii membrii au fost alpinistii Adolf Meltzer, Erin Schneider, Sigfrid Maierblucher, Ion Gligorea si Liviu Miu. Aria de acoperire a echipei sibiene era in masivele Cindrel, Lotru si Fagaras, fiind si in prezent cea mai intinsa zona din tara. Inceputul a fost foarte greu, intrucat nu exista echipament corespunzator pentru interventii si mijloace de transport adecvate. Din 1971 au inceput patrularile pe traseele de creasta ale muntilor Fagaras, cu echipe formate din cate doi salvamontisti la Suru, Lacul Avrig, Negoiu, Lacul Caltun, Balea Lac si Podragu in perioada 1 iunie - 15 septembrie, cand fluxul de turisti este la cote maxime. La 2 noiembrie 1991 are loc adunarea de constituire a Asociatiei Nationale a Salvatorilor Montani din Romania (ANSMR). Initiatorul acestei asociatii a fost Gheorghe Dunaritiu, secretar al Federatiei Romane de Alpinism. Presedinte a fost ales in unanimitate Mircea Opris. Un an mai tarziu se infiinteaza si Asociatia Salvatorilor Montani Sibiu, din aceasta facand parte salvamontisti voluntari, care activau in zona montana aferenta judetului. In cadrul Consiliului Judetean Sibiu se infiinteaza S. P. Salvamont Sibiu cu patru angajati si 25 de voluntari din ASMS.
Amintiri
Dupa cum explica Teodor Tulpan, anul 2006 aduce demisia voluntarilor din S. P. Salvamont Sibiu, iar in 2009 se infiinteaza Salvamont Cartisoara - Balea, in cadrul caruia salvamontistii voluntari actioneaza in zona Balea Lac pe baza de voluntariat. „Se cuvinte a le aminti numele ca multumire pentru eforturile depuse in prevenirea si salvarea de vieti omenesti: Avram Cornel, Belascu Nicolae, Blajan Ovidiu, Boeras Dumitru, Bogdan Lucian, Buta Andrei, Csillag Bogdan, Grosaru Virgil, Lupu Teodor, Miclaus Radu, Morariu Costin, Oltean Radu, Oprea Ovidiu, Oros Doru, Paskuly Zoltan, Petre Cristian, Petrisor Dinu, Popa Valentin, Presecan Alexandru, Stoia Vasile, Tulpan Teodor, Vajman Carol, Vlad Adrian, Voinescu Costin si Voinescu Mihai", a mai specificat Tulpan. Salvamontul sibian activeaza de 40 de ani, timp in care au fost ajutati si salvati circa 3.000 de turisti. Cele mai cunoscute actiuni la care salvamontistii sibieni au luat parte au fost, printre altele, teribila avalansa de la Balea Lac, din 1977, soldata cu 23 de victime, dar si prabusirea celor doua avioane in zona Prejba fara supravietuitori sau masina prabusita sub telecabina Balea, unde au scapat toti doar cu rani grave.
Lipsa de voluntari
Pe langa aceste accidente tragice, dupa cum isi aminteste alpinistul Tulpan, au fost numeroase cazuri in care victimele, chiar daca au fost in stare grava, fara sanse reale de scapare, datorita daruirii si muncii asidue depuse de salvamontistii sibieni, chiar si dupa 70 de ore de munca in munte, s-au recuperat complet, mergand si azi pe munte. „In cei 40 de ani de «miracol» doar doua scrisori de multumire am primit, iar echipa sibiana a fost premiata de presedintele Romaniei si Poloniei pentru merite deosebite in salvarea a doi turisti polonezi. Si atat", a spus Tulpan. Actualmente, problema majora, in opinia alpinistului sibian, este ca nu mai exista multi tineri doritori sa intre in voluntariat in afara de cativa aspiranti care se antreneaza acum. Salvamontistii sibieni ar dori ca si alti tineri sa se implice in acest domeniu fascinant si periculos, deopotriva
Iubiti de artisti
Primele actiuni initiate in tara noastra, pe linia salvarii de vieti omenesti pe munte, dateaza inca de la inceputul anilor 1900, cand, in localitatile de la poalele muntilor Bucegi si Fagaras (Brasov, Sinaia, Sibiu si Busteni), pe langa asociatiile turistice existente la acea vreme, s-au organizat grupuri de salvatori alpini, formate din alpinitti, vanatori si calauze, grupuri a caror activitate a fost consemnata in presa vremii. „Un grup de montaniarzi inflacarati - Aristide Stavros, Nicolae Jitaru, Mihai Sarbu, dr.Ioan Giurculescu, dr. Ludovic Gyorffy, Toma Boerescu, dr. Nicolae Ivan, incep demersurile in vederea legiferarii Salvamontului in Romania", mai explica Tulpan. Datorita influentei acestor persoane, in anul 1969, prin H.C.M. 140, se pun bazele organizarii legale a primelor formatii Salvamont.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Comentariile sint moderate!