AYURVEDA si dieta corecta in caz de gastrita hiperacida
Data aparitiei: 20.09.2010
Gastrita hiperacida este incadrata in medicina AYURVEDA in grupa de afectiuni numita GRAHANI ROGA, fiind varietatea PITTA GRAHANI ROGA (adica tulburari de digestie cauzate de excesul de PITTA DOSHA). Cu ajutorul AYURVEDEI putem clarifica in cele ce urmeaza cateva dintre aparentele paradoxuri observate in cazul bolnavilor de gastrita.Reguli alimentare considerate necesare in caz de gastrita hiperacida
1. Sa nu mananci nimic inainte ca masa anterioara sa fie complet digerata. Multi considera ca ideea de baza a alimentatiei in gastrite este sa fractionam mesele in 5-6 mese pe zi, pentru a ne feri de supraincarcarea stomacului. Insa s-a constatat ca a manca prea des poate creste aciditatea gastrica. Adevarul este de fapt lamurit de medicina AYURVEDA unde se cunoaste faptul ca a consuma alimente inainte ca masa anterioara sa fie complet digerata, transforma tot continutul stomacului intr-o masa acida, ce va agrava si mai mult gastrita. Asadar nu a manca prea des este problema ci a manca inainte de golirea stomacului.
2. Mese la ore fixe: s-a constatat ca mesele neregulate diminueaza capacitatea digestiva. In AYURVEDA insa se cunoaste de mii de ani faptul ca puterea digestiva, numita AGNI, este mentinuta in stare optima doar daca sunt respectate anumite principii, printre care se numara si regularitatea constanta a meselor.
3. Sa respecti orele de masa: s-a constatat ca daca se mananca doar dimineata si seara, sarind peste masa de pranz, se aduna prea mult acid clorhidric, care pe de o parte va face ca alimentele consumate sa nu fie corect digerate, iar pe de alta parte va leza mucoasa stomacului, agravand gastrita. Este o observatie la prima vedere paradoxala deoarece mai mult acid clorhidric ar trebui sa insemne, matematic vorbind, o digestie mult mai buna, insa in realitate digestia scade. Explicatia o gasim tot in AYURVEDA: mai mult acid clrohidric inseamna mai multa PITTA DOSHA, adica mai putin AGNI, respectiv diminuarea capacitatii digestive.
4. Cantitatea de alimente de la o masa este necesar sa fie moderata: mesele prea copioase raman mult timp in stomac, crescand aciditatea. In AYURVEDA se stie ca cel mai important aspect pentru a reduce PITTA DOSHA este moderatia in toate.
5. Alimentele consummate la aceeasi masa este necesar sa fie compatibile intre ele: alimentele incompatibile sunt cele care necesita conditii diferite de digestie, ceea ce va bloca intreaga digestie, alimentele ramanand mult timp in stomac si devenind o masa acida (de exemplu consumul la aceeasi masa de lapte si peste, fructe si lapte, usturoi si lapte, otet si lapte etc.). Cel mai bine este sa se consume la o masa un singur tip de alimente, pentru a evita cat mai mult aceste incompatibilitati digestive, respective fructele se consuma separate de mese, alimentele bogate in proteine nu se combina decat cu salate de vegetale, se evita combinatia de proteine cu amidonoase (de exemplu carne cu cartofi). AYURVEDA mentioneaza faptul ca alimentele incompatibile conduc la multe probleme de sanatate, printre care si tulburarile din grupa GRAHANI.
6. Nu se consuma alimente alterate sau fermetate - in AYURVEDA se afirma ca astfel de alimente agraveaza PITTA DOSHA.
7. Mancarea este necesar sa fie calduta, nu fierbinte - tot din AYURVEDA stim ca tot ceea ce este fierbinte creste PITTA DOSHA.
8. Continutul alimentelor in fibre vegetale sa fie moderat: o alimentatie prea bogata in fibre vegetale agraveaza aciditatea gastrica.
9. Alcoolul si tutunul sunt interzise, iar aspirina si medicamentele antiinflamatorii din grupa aspirinei trebuie evitate.
10. Nu se consuma prajeli si nici uleiuri rafinate. Este util insa consumul de unt proaspat si mai ales de unt sub forma de ghee.
11. Gusturile intens dulce, picant, acru sau amar puternic pot declansa pusee de gastrita printr-un mecanism simplu: stimularea gustativa intensa produce o secretie puternica de sucuri gastrice care nu sunt suportate de stomacul sensibilizat.
12. Stresul si anxietatea pot agrava sau chiar cauza gastrita.
13. Consumul zilnic de lapte dulce, lapte batut proaspat, iaurt proaspat si branza dulce este foarte util.
Regimul alimentar in caz de gastrita este recomandat sa fie tinut chiar timp de 3-4 ani, daca urmarim sa obtinem vindecarea completa a gastritei.
In aceasta situatie exista alimente care agraveaza intotdeauna o gastrita si pe care le-am numit alimente interzise, exista alimente care amelioreaza in mod cert aceasta suferinta, pe care le-am numit alimente permise, dar exista si o categorie de alimente care unora le fac rau, altora nu si care pot fi consumate in cantitati mici, in functie de toleranta proprie, numite aici alimente ce trebuie testate.
Alimente permise in caz de gastrita | Alimente ce trebuie testate | Alimente interzise in caz de gastrita |
Fainoase - preparatele din faina alba trebuie fierte foarte bine si este preferabil sa fie servite sub forma de sufleuri sau budinci. Paine alba - de grau sau de secara, eventual veche de o zi. Cereale - gris, arpacas, orez (in special orez basmati), fulgi de ovaz, paste fainoase, biscuiti, pesmeti. Este permisa si mamaliga, dar foarte bine fiarta. Cartofi - in mod special cartofi copti. | Alimentele bogate in fibre vegetale: painea multicereale, produsele care contin tarate, leguminoasele, coaja fructelor. Supa crema de cartofi. | Fainoase - painea proaspata (in mod special painea calda). Cartofi - cartofi fierti cu ulei pus in apa de fierbere, cartofi gatiti cu ceapa prajita (rantaliti), cartofi prajiti in ulei. |
| | Carne - Sunt intersize carnea grasa, pielea de pui, carnea afumata, mezelurile, vanatul, conservele de carne, snitelul, tocaturile si piftia. Sunt intersize de asemenea carnea de peste gras, pestele prajit sau marinat, precum si cel afumat sau conservat. |
Branzeturi - Sunt permise branza dulce de vaci, urda si casul nesarat. Produse lactate - lapte dulce, smantana, iaurt (fara fructe, cat mai slab - iaurt dietetic), branza de vaci mai slaba, cas (de vaca sau de oaie). | | Branzeturi - Sunt interzise branzeturile fermentate, sarate, afumate sau conservate. |
Oua - Ouale sunt permise dar numai fierte si moi. Puteti face si ochiuri romanesti (in apa fiarta). | | Oua - Sunt interzise omletele si ochiurile prajite in ulei sau ouale fierte tari. |
Legume - Legumele permise sunt dovleceii, sparanghel, morcovi, ciuperci, spanac, fasole, mazare, cartofi (nu prajiti!). Legumele pot fi servite fierte sau sub forma de piureuri, supe-creme sau sufleuri. | Leguminoasele si legumele crude: broccoli, varza, varza de Bruxelles, castravete, porumb, ceapa, praz, nap, ridichi, gulii, sfecla, conopida, fasole uscata, mazare uscata, linte, vinete, rosii (suc de rosii, bullion, pasta de rosii). | Legume - Sunt interzise legumele tari si crude, cum ar fi ridichi de luna, ridichi negre, ardeiul iute, ceapa, usturoiul. Nu este permis sa se serveasca legumele prajite in ulei. Muraturile este de asemenea necesar sa fie evitate. |
Fructe - Sunt permise sucurile dulci, piureurile de fructe sau compotul. Nu sunt permise decat fructele dulci si bine coapte (mature). Cel mai bine este ca fructele sa fie fierte, sub forma de compot. Se pot consuma banane coapte, mere coapte (fara coaja), piersici, pere (fara coaja), zmeura, pepene, struguri bine copti. | Citrice si sucuri de citrice. Nucile, migdalele, alunele, fisticul. Fructele uscate: smochine, stafide, curmale. | Fructe - fructe imature (mere verzi etc.). Coaja fructelor (mere, pere etc.). |
Grasimi - Sunt permise, galbenusul de ou, untul proaspat, uleiuri presate la rece in cantitati mici (50 - 60 grame/zi). | | Grasimi - Sunt interzise untura, slanina, margarina, grasimile prajite, smantana acra, untul sarat sau seul, maionezele. |
Bauturi - Este permis sa beti lapte, ceai, suc de fructe dulci (mere, père, piersici, dar nu citrice). Apa plata. Otetul de mere cu miere, diluat cu apa plata. | | Bauturi - Sunt strict interzise lichiorurile, romul, tuica, sifonul, apa minerala carbogazoasa, siropurile, rachiul, cafeaua neagra, bauturi care contin cafeina, coca-cola, pepsi-cola, sucuri carbogazoase. Este de asemenea interzis sa consumati bauturi prea reci sau prea calde. Otetul de vin. |
Dulciuri - Dulciurile permise sunt sucurile de fructe, frisca, compotul, budincile din fainoase si dulciurile pe baza de crema de branza de vaci. | | Dulciuri - Dulciurile interzise sunt aluaturile dospite, inghetata, aluaturile calde, prajiturile cu fructe acre, gemul si dulceata. Este bine sa fie evitate acadelele si zaharul ars. |
Zahar - Este permis zahar brun cu moderatie, miere amestecata cu putin unt. | | |
Condimente: coriandru, chimen, patrunjel, tarhon, telina, marar, busuioc, maghiran. | | Condimentele iuti: piper, boia, ardei iute, mustar, hrean. |
Dr. Cristina Cimpean,
Lector Ayurveda,
Asociatia Nationala pentru promovarea Medicinelor Neconventionale
Centrul Naturist de sanatate Steaua Divina
sursa: www.ayurvedaromania.ro