Conica de film: The Curious Case of Benjamin Button (2008)

Tin minte perfect ca atunci cind eram mic vazusem un film unguresc care incepea cu acceasi tema tema: Se punea problema ce fain ar fi sa te nasti batrin, cu mintea coapta, si apoi sa "cresti" catre copilarie, trecind prin adolescenta, maturitate, iar atunci cind mori sa fii un bebelus, care de fapt nici nu isi da seama ca dispare.

Intrebarea mea: din punctul in care te afli tu acum, ai da viata care urmeaza in mod normal, ca sa incepi sa traiesti catre copilarie, spre nastera ta? Gindeste-te bine, nu ai mai avea boli, nu ar mai trebui sa muncesti din greu, te-ai juca, ... ai da teze si extemporale :=))

The Curious Case of Benjamin Button:

... meditatie asupra destinului si-a vietii, filmul este inspirat dintr-o povestire a lui F. Scott Fitzgerald, care, la randul lui, a fost inspirat de o remarca a lui Mark Twain: "ce pacat ca cea mai buna parte a vietii vine la inceput, iar cea mai rea la sfarsit..."

http://www.cinemagia.ro/movie.php?movie_id=14779




http://www.romanianvoice.com/poezii/poezii/artrebui.php
Ana Blandiana
--------------------------------------------------------------------------------
Ar trebui

Ar trebui să ne naştem bătrâni,
Să venim înţelepţi,
Să fim în stare de-a hotărî soarta noastră în lume,
Să ştim din răscrucea primară ce drumuri pornesc
Şi iresponsabil să fie doar dorul de-a merge.
Apoi să ne facem mai tineri, mai tineri, mergând,
Maturi şi puternici s-ajungem la poarta creaţiei,
Să trecem de ea şi-n iubire intrând adolescenţi,
Să fim copii la naşterea fiilor noştri.
Oricum ei ar fi atunci mai bătrâni decât noi,
Ne-ar învăţa să vorbim, ne-ar legăna să dormim,
Noi am dispărea tot mai mult, devenind tot mai mici,
Cât bobul de strugure, cât bobul de mazăre, cât bobul de grâu...