Plantele au sentimente? – partea 1
Sunt plantele inteligente? Cu multi ani in urma, in timpul unei vizite la un prieten in Australia, am fost invitat sa vad un camp mare de marijuana care crestea cu ajutorul luminilor de tip halogen. Gradina se afla intr-o camera mare si plantele erau aranjate pe randuri strict ordonate. Pe una din laturile camerei plantele pareau a fi mai inalte si mai pline, gradual scazand in dimensiuni pe masura ce te departai de acel colt al camerei. Am mentionat aceste diferente evidente proprietarului si acesta mi-a explicat ca in acel colt care continea cele mai productive plante, isi tinea boxele.
Fiind curios, l-am intrebat ce gen de muzica le place plantelor. Mi-a spus ca ele prefera in general muzica clasica dar ca recent a obtinut rezultate mai bune cu inregistrari de greieri.
Potrivit gradinarului, greierii de obicei canta chiar inaintea ploii. El a teoretizat faptul ca sunetul pacaleste plantele sa isi deschida stomatele, adica acei pori prin care respira care se afla pe partea inferioara a frunzelor, iar in acel moment el le da un abur ce contine o substanta pentru crestere pe care o absorb imediat
Chiar pot plantele sa auda sunetele? Aceasta a fost concluzia lui Cleve Backster in anii 1960. El a fost un specialist in interogatorii in cadrul CIA, ce a conectat senzorii unui poligraf la plante si a descoperit ca ele reactioneaza la durere (de pilda, la taierea frunzelor) si chiar la ganduri agresive ale oamenilor din apropierea lor.
Backster a decis, in urma unui impuls, sa ataseze electrozii poligrafului unei banale drecena din birou si apoi sa ude planta, pentru a vedea daca frunzele raspund. Descoperind ca planta chiar a reactionat la acest eveniment, el a decis sa afle ce s-ar intampla daca ar ameninta-o si si-a format in minte ideea aprinderii unui chibrit sub frunza unde atasase electrozii. In acel moment s-a intamplat ceva ce a schimbat viata noastra si a lui Baxter pentru totdeauna. Asta din cauza ca planta nu a asteptat ca el sa aprinda chibritul. A reactionat la gandurile sale!
In urma unor cercetari ulterioare, Baxter a descoperit ca era intentia si nu neaparat gandul in sine, cel care producea aceasta reactie.
De asemenea, a descoperit ca plantele erau constiente una de cealalta, ca plangeau moartea oricarui lucru (chiar si a bacteriilor ucise atunci cand turnam apa fierbinte pe scurgerea chiuvetei), ca antipatizau puternic oamenii care ucideau plante fara a se gandi, chiar si in scopuri de cercetare stiintifica si isi aminteau cu drag de oamenii care le cresteau si aveau grija de ele chiar si atunci cand acesti "prieteni" erau departe, atat in timp cat si in spatiu.
De fapt, a descoperit ca plantele pot reactiona "exact in momentul" in care au loc evenimentele chiar si de la mii de km departare. Ele nu sunt numai conectate la nivel psihic ci sunt si profetice, anticipand evenimente negative sau pozitive, inclusiv starea vremii.
Unul dintre cele mai importante lucruri pe care Backster le-a descoperit, ca plantele care se afla in pericol foarte mare devin catatonice! Acest fenomen a ridicat o serie de probleme fara rezolvare cercetatorilor care, spre deosebire de Backster, nu respecta sentimentele subiectilor experimentelor lor. In aceste circumstante, plantele pe care le studiau nu manifestau nici o reactie. Pur si simplu erau absente.
Backster a numit senzitivitatea plantelor la ganduri "perceptie primara" si a publicat primele sale descoperiri in urma experimentelor in revista internationala Journal of Parapsychology. Munca sa a fost inspirata de cercetarile lui Sir Jagadish Chandra Bose, care a declarat faptul ca a descoperit ca unele tipuri de muzica cantate in zonele unde cresc plante le pot accelera cresterea. Se pare ca este adevarat.
Plantele au sentimente? – partea 2
Sisteme nervoase la plante?
Un om de stiinta indian, Dr. Jagadishchandra Bose, a inventat un instrument numit crescograph si a facut multe experimente pe plante. Un biolog faimos, Dr. Bose, a demonstrat ca plantele pot simti in felul lor. "Sa presupunem ca este o planta de un verde crud si ca frunzele ei sunt de un verde stralucitor in lumina soarelui. Avem impulsul de a ii rupe o frunza pentru a o simti, dar nu ne gandim la ceea ce se intampla inauntrul plantei. Poate ca credem ca planta nu sufera ca noi. Insa planta chiar sufera. Defapt, pulsul plantei se opreste cand frunza este smulsa. La scurt timp, pulsul porneste din nou in acel punct dar de data aceasta foarte incet. Apoi se opreste complet. Acel loc este ca si mort pentru planta."
Dr. Bose a demonstrat de asemenea existenta mecanismelor nervoase ale plantei – abilitatea plantei de a recunoaste si de a reactiona la indivizi care au comis un act de violenta (indreptat impotriva plantei) in prezenta lor.
Darwin a fost fascinat de reactiile plantelor la stimulii externi – in mod special in cazul plantelor carnivore precum Venus capcana de muste (Dionaea muscipula). El credea ca acel raspuns aproape instantaneu la atingere si modul in care planta isi inchidea capcana in jurul unei insecte, indica prezenta unui sistem nervos central – similar cu cel al unui animal.
Intre 1960 si 1970, Burdon-Sanderson a facut multe experimente cu Venus capcana de muste. Primul experiment si posibil cel mai relevant pentru noi a fost sa ataseze electrozi pe suprafata lobilor capcanei in speranta inregistrarii activitatii electrice. El a descoperit ca de fiecare data cand un fir ce declansa capcana era atins, producea un val de electricitate aproape identic cu un impuls nervos sau actiunea potentiala produsa de neuronii unui animal. Experimente au fost facute pe alte plante sensibile, ajungandu-se la concluzii similare.
Cercetatori de la Michigan State University au descoperit recent ca plantele au un sistem nervos rudimentar care le permite sa simta durerea. Conform revistei Plant Physiology, plantele sunt capabile sa identifice pericolul, sa semnalizeze acel pericol celorlalte plante si sa dispuna aparari impotriva pericolelor percepute. Conform botanistului Bill Williams de la Helvetica Institute, "plantele nu numai ca par sa fie constiente si sa simta durerea, dar pot si comunica."
Aceasta cercetare a condus guvernul elvetian catre adoptarea primului Proiect de lege pentru plante. Acesta spune ca plantele au protectii morale si legale si ca cetatenii elvetieni trebuie sa le trateze in mod corespunzator.
Acum, cu echipamente moderne, psihologii in plante incep sa inteleaga mult mai multe in legatura cu miscarile plantelor. S-a confirmat faptul ca impulsurile Burdon-Sanderson detectate sunt intr-adevar actiuni potential similare cu cele intalnite la animale. Ei incep acum sa inteleaga motivele moleculare si celulare ale abilitatii plantelor de a raspunde la atingere. Insa intrebarea ramane: chiar au plantele sentimente reale?
From noulpamant.ro,
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Comentariile sint moderate!