Degajarea poluantilor industriali in atmosfera
Industria si complexele energetice reprezinta a doua sursa majora de poluare a atmosferei. Daca vehiculele cu motor degaja 35% dintre noxe, industria si energetica emit impreuna aproximativ 17% din totalul mondial al poluantilor atmosferici. Totusi, acestea sunt contributiile directe, pentru ca cele indirecte sunt incluse cam in 100% dintre gazele toxice, fabricile "alimentand" si celelalte surse de poluare. In ultimii ani, principalele centrale electrotermice au adoptat tehnologii avansate de reducere a poluarii, eliminand in atmosfera libera numai aburul rezultat din arderi, cu o concentratie minima de substante toxice.
Bibliografie minimala: Sterie Ciulache – Meteorologie si Climatologie, Editura Universitara, Bucuresti, 2004
Distributia si raspandirea poluantilor industriali in atmosfera se afla in stransa legatura cu conditiile meteorologice – la inceput cele locale (in zona poluatorului), apoi cele generale, de deasupra continentului. Cei mai importanti factori care influenteaza aceasta raspandire sunt distributia verticala a temperaturii aerului si profilul vantului (viteza si directia). Un factor deosebit de important este si relieful, care impune anumite regimuri de temperatura in subunitatile poluate. Astfel, cele mai defavorizate unitati de relief sunt depresiunile intramontane in care functioneaza un agent poluator. In cazul inversiunii termice – fenomen caracteristic depresiunilor, aerul inferior (dinspre sol) este mai rece decat cel superior. Datorita "plafonului" cald, distribuirea poluantilor in atmosfera inalta este impiedicata, acestia ajungand pana la sol, sub forma gazoasa sau de reziduuri, depasind de multe ori concentratia maxima admisa. Mai mult, culoarele de vale reprezinta si ele un "jgheab de ghidare" pentru curentul de aer, ceea ce determina o modificare in traseul geografic al poluantilor.
In functie de factorii meteorologici mentionati mai sus, penele de substante emise prin furnale, turnuri de racire si alte cosuri industriale pot lua diverse forme. Altfel spus, aceasta teorie este valabila si invers: in functie de forma luata de aburul de la furnal, ne putem face o imagine asupra distributiei verticale a temperaturii aerului, precum si – mai ales – a directiei (si vitezei) vantului!
S-au stabilit 7 forme geometrice majore ale penelor de poluanti atmosferici, denumite in limba engleza:
Looping
Looping este tipul cel mai frecvent de transport al impuritatilor. Acesta se produce in situatii cu distributie inegala a temperaturii in troposfera, ceea ce determina miscari de convectie termica (verticale) ale aerului, "reteta" la care se adauga un vant puternic sau moderat (miscare orizontala). La diferite distante fata de sursa, poluarea atinge suprafata terestra si afecteaza solurile, acoperisurile caselor, automobilele etc..
Conning
Conning este un tip de transport intalnit atat ziua, cat si noaptea, pe tot parcursul anului. Este cea mai nesemnificativa modalitate de raspandire din punct de vedere al poluarii, particulele fiind dispersate treptat la distanta, pe masura ce viteza vantului creste sau acestea se dizolva. Pe aceasta cale ia nastere difuzia gaussiana a radiatiei solare (gaussian blur). Tipul de transport denota o stabilitate sau o instabilitate neglijabila a atmosferei.
Fanning
Fanning este un tip intalnit mai ales noaptea si dimineata devreme, in toate anotimpurile – dar cu precadere in depresiuni!. Poluantii emisi sunt transportati pe orizontala sub forma unor panglici inguste. Este caracteristic anticiclonilor, adica zonelor cu presiune atmosferica ridicata, deci cu vreme stabila si frumoasa. Noaptea, in aceste conditii atmosferice, se creeaza inversiunile termice nocturne, pe care le resimtim si noi in noptile senine cu anticiclon – la sol este mult mai frig decat la o oarecare inaltime. Aceste inversiuni termice limiteaza raspandirea pe verticala a poluantului la "plafonul" cald, situat de obicei mai sus decat sursa poluantului. Practic, daca aveti panorama catre un agent industrial, fanning este un prevestitor de timp frumos pentru ziua care urmeaza! Aceasta modalitate de transport este periculoasa numai pentru unitatile pozitive de relief aflate in calea vantului, deci a panglicii de impuritati.
Lofting
Lofting prevesteste deasemenea un timp frumos, pentru ca se intalneste seara, noaptea si dimineata in regim anticiclonic cu cer senin si calm atmosferic. De data aceasta, este esential ca inaltimea inversiunii termice sa fie mai mica decat cea a sursei de poluare, evitandu-se fanning-ul. Poluantii sunt transportati spre inaltime si dispersati, iar instabilitatea atmosferei de deasupra inversiunii determina imprastierea in atmosfera libera.
Trapping
Trapping este un tip mai rar de transport, care determina situatii cu poluare grava a atmosferei inferioare. Poate surveni in orice moment al zilei si in orice anotimp. Trappingul se produce atunci cand o masa de aer coboara in atmosfera, procesul fiind insotit de incalzirea aerului. Astfel, ia nastere inversiunea termica de subsidenta, ce favorizeaza raspandirea haotica a impuritatilor sub pragul de inversiune, pana spre sol.
Fumigating de inversiune
Fumigating de vant puternic
Fumigatia – fumigating se manifesta sub doua forme de raspandire. Fumigating de inversiune se observa de obicei dupa rasarit, cand incalzirea atmosferei determina cresterea instabilitatii si implicit amestecul cu celelalte impuritati acumulate sub nivelul inversiunii termice nocturne. Este caracteristic anticiclonului si/sau vremii in schimbare, iar fenomenul nu persista mai mult de 1 ora, in cursul diminetii. La polul opus se afla fumigating de vant puternic, care se intalneste in regim baric depresionar – ciclon – cu viteze semnificativ de mari ale vantului si valori mari ale turbulentei dinamice (determinata de interactiunea curentului de aer in miscare cu asperitatile reliefului). Prin urmare, fumigatiile sunt "martori" ai vremii instabile sau ai inrautatirii acesteia.
Ce forma are astazi aburul care se vede de la geamul tau? 
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Comentariile sint moderate!