miercuri, 30 ianuarie 2013

Use the Crucial System Scanner software to find out what type of memory is in your computer

http://www.crucial.com/systemscanner/

Determina placa de baza si memoria necesara ...
Publicat de la Niciun comentariu:

sâmbătă, 26 ianuarie 2013

Zeitgeist 2012 – Google

Google: ce au cautat romanii pe internet in 2012 ... o radiografie perfecta a societatii romanesti, fara comentarii ... temeri, curiozitati, tendinte ...

http://www.google.com/zeitgeist/2012/#romania/searches

About Zeitgeist

2012 was a year of big moments, from global games to historical elections and everything in between. With this site, we've analyzed over one trillion queries to showcase what the world searched for.

  • We studied an aggregation of over one trillion searches (or queries) that people typed into Google Search this year. We used data from multiple sources, including Google Trends and internal data tools. We filtered out spam and repeat queries to build lists that best reflect the spirit of 2012.

    Trending

    The "trending" queries are the searches that had the highest amount of traffic over a sustained period in 2012 as compared to 2011.

    Most Searched

    The "most searched" queries are the most popular terms for 2012—ranked in order of the queries with the largest volume of searches.

    Privacy & Security

    All the searches we studied are anonymous. No personal information was used.


Publicat de la Niciun comentariu:

joi, 24 ianuarie 2013

Combinatii gresite de alimente si Unul din cele mai bune ghiduri de sanatate trupească si sufletească !

De pe lista Clubului Alpin Roman ...

Combinatii gresite de alimente
 
1 - FRUCTE DUPA MASA. Fructele nu se mananca in combinatie cu alte alimente. Motivul este ca fructele contin anumite tipuri de zaharuri care nu au nevoie sa fie digerate, deci fructele vor ramane foarte putin in stomac. Consumate cu alte grupe de alimente (grasimi, proteine, legume sau amidonoase), fructele vor ramane in stomac mult mai mult decat e nevoie si vor fermenta. In mod corect, fructele se mananca singure, cu 30 de minute inainte de masa sau la 2 ore dupa.

2 - IAURT CU FRUCTE. Cum adica, iaurtul ala atat de bun si gustos din reclame, de fapt nu e bun? Exact. Dupa cum spuneam si mai sus, fructele trebuie mancate singure si in nici un caz nu intra in combinatii cu alte alimente bogate in proteine animale; rezultatele acestei combinatii variaza de la o digestie lenesa, la schimbarea florei intestinale, producerea de toxine, congestia sinusurilor, raceala, tuse, alergii. Daca vrei sa mananci iaurtul putin altfel, alege un sortiment fara arome si cat mai simplu, caruia sa ii imbogatesti gustul cu putina miere, scortisoara sau stafide.

3 - LAPTE CU BANANE / MILKSHAKE DE BANANE. Pe cat de gustos, pe atat de toxic! Combinate, aceste alimente se digera extrem de dificil si dau o stare de obosela si greutate intregului corp. Daca totusi vrei sa bei smoothie de lapte cu banane, ai grija ca fructul sa fie extrem de bine copt (cu pete negre) si adauga un praf de cardamom si nucsoara, pentru a ajuta digestia.

4 - CEREALE CU LAPTE SI SUC DE PORTOCALE. Da, este bine sa bei un suc proaspat de dimineata, insa nu oricum. Sucul de portocale (sau orice alt fruct acid) distruge enzimele responsabile cu digerarea cerealelor si ''taie'' laptele, transformandu-l in mucus. Pentru un mic dejun sanatos, bea sucul de portocale cu 30 de minute inainte de a manca cerealele.

5 - PASTE CU BRANZA SI SOS DE ROSII. Rosiile sunt legume acide care nu trebuie amestecate cu alimentele bogate in carbohidrati, asa cum sunt pastele. Daca faci asta, nu te mira daca vei simti o oboseala suspecta imediat dupa masa. Consuma in schimb paste cu sos pesto si legume preparate la gratar.

6 - OMLETA CU BRANZA SI CARNE. In general, combinatiile de alimente bogate in proteine nu sunt recomandate. Un singur aliment bogat in proteine este suficient la o masa, pentru ca este mai usor de digerat. Alege oricand sa combini oul cu legume sau alte vegetale.
 
Unul din cele mai bune ghiduri de sanatate trupească si sufletească !
 
Sanatate
1. Bea multa apa.
2. Ia un mic dejun de rege, un dejun de print si o cina de cersetor.
3. Mananca mai multa mancare care creste in copaci si in plante si mai putin din cea care este manufacturata.
4. Traieste cu cei trei 3 E : Energie, Entuziasm si Empatie.
5. Gaseste putin timp ca sa meditezi.
6. Joaca-te mai des.
7. Citeste mai multe carti decat ai citit in 2012.
8. Asaza-te, in liniste, cel putin 10 minute in fiecare zi.
9. Dormi cel putin 7 ore.
10. Mergi in fiecare zi timp de 10 pana la 30 de minute si, mergand, surade.
Personalitate
11. Nu-ti compara viata cu a celorlalti. N-ai nici o idee cum poate fi viata lor.
12. Evita gandurile negative sau lucrurile pe care nu le poti controla. Investeste mai degraba energia in momentul prezent.
13. Nu face prea mult. Cunoaste-ti limitele.
14. Nu-ti pierde pretioasa ta energie in barfe.
15. Viseaza mai des cu ochii deschisi.
16. Invidia este o pierdere de timp. Tu ai deja tot ceea ce iti trebuie.
17. Uita problemele din trecut. Nu rememora celorlalti erorile trecutului. Asta o sa ruineze fericirea din prezent.
18. Viata este prea scurta pentru  a o risipi răzbunându-te.
19. Impaca-te cu trecutul tau ca sa nu-ti ruineze prezentul.
20. Nimeni nu are grija de fericirea ta decat tu insati.
21. Fii constient ca viata este o scoala si ca tu esti aici pentru a invata. Problemele fac pur si simplu parte din curriculum-ul tau; ele apar si dispar ca ora de algebra, dar lectiile pe care le vei invata sunt pentru toata viata.
22. Surade si razi cat mai des posibil.
23. Nu trebuie sa castigi fiecare cearta. Accepta sa fii in dezacord.
Societate
24. Telefoneaza cat mai des prietenilor sau trimite-le mail-uri.
25. In fiecare zi, da ceva bun cuiva.
26. Iarta atat cat este posibil.
27. Petrece timp cu oamenii mai in varsta si cu cei mici.
28. Incearca sa faci cel putin trei persoane sa surada, in fiecare zi.
29. Ce gandesc ceilalti despre tine, nu este treaba ta.
30. Serviciul tau nu va avea grija de tine cand vei fi bolnav. Prietenii tai, DA. Pastreaza legatura.
31. Nu urî pe nimeni, chiar dacă ai motive; te încarci negativ în mod inutil.
Viata
32. Comporta-te bine!
33. Arunca tot ce nu este util; pastreaza ce este frumos sau vesel.
34. Natura vindeca totul.
35. Indiferent ca e vorba de o situatie buna sau rea, ea se va schimba…
36. Putin conteaza cum te simti; scoala-te, imbraca-te si prezinta-te.
37. Ce este mai bun urmeaza sa ti se intample.
38. Cand te trezesti dimineata, multumeste ca esti in viata.
39. Forul tau interior este intotdeauna fericit. Deci, fii fericit !

Publicat de la Niciun comentariu:

Revelație medicală. O resuscitare mai lungă crește șansele de supraviețuire -studiu

sa retinem: nu intrerupem resuscitarea nici dupa 40 de minute!

http://jurnalul.ro/stiri/observator/revelatie-medicala-resuscitare-mai-lunga-supravietuire-634706.html

REVELAȚIE MEDICALĂ. O resuscitare mai lungă CREȘTE șansele de supraviețuire -studiu

23 Ian 2013 - 07:57
REVELAȚIE MEDICALĂ. O resuscitare mai lungă CREȘTE șansele de supraviețuire -studiu

Resuscitarea pacienților pentru aproximativ o jumătate de oră ar putea salva mai multe vieti, sustin cercetatorii de la Spitalul de Copii din Philadelphia, in timp ce medicii cred ca o procedura de resuscitare prelungită este mult mai probabil să se încheie cu moartea pacientului decat cu supravietuirea acestuia, si ar putea produce și leziuni ale creierului, scrie dailymail

În gândirea convențională, resuscitarea cardio-pulmonara face minuni in numeroase drame medicale, dar în viața reală medicii spun că este inutilă după 20 de minute, însă specialiștii spitalului mai sus menționat susțin exact contrariul. Potrivit acestora, extinderea procedurii de resuscitare pe un interval mai lung de timp ar putea fi utilă salvării vieții copiilor și adulților, deopotrivă. Două studii ale cercetătorilor au constatat că personalul spitalului ar trebui să insiste în manevrele de resuscitare cel puțin 25 de minute, și poate chiar mai mult de 35 de minute, în unele cazuri. Resuscitarea cardio-pulmonara (CPR) este o tehnica de urgență, al cărei scopt este de a furniza sange creierului si altor organe ale unei persoane aflate a cărei inimă a încetat să mai bată. Personalul medical execută manevre de comprimare ale pieptului pacientului și poate utiliza un defibrilator automat extern (AED), pentru șocuri electrice, dacă este necesar.

In cel mai recent studiu publicat în jurnalul Circulation, se arată că cercetatorii au analizat inregistrarile spitalelor de copii din SUA și Canada, între anii 2000 - 2009, pentru 3419 pacienți. Studiul relevă faptul că, în rândul copiilor care au suferit un stop cardiac și au supravietuit unui CPR prelungit, peste 60 la suta nu au avut leziuni ale creierului. Dr. Robert Berg, șeful de secției de Urgențe al spitalului din Philadelphia a declarat: "Aceste constatări despre durata de CPR-ul schimbă total datele problemei și sperăm că aceste rezultate vor intra rapid în practica obișnuită a spitalului. Luate împreună, rezultatele, care privesc deopotrivă intervențiile pe adulți și copii prezintă un mesaj clar și plin de speranță. Trebuie să insistăm mai mult timp cu procedura de resuscitare, pentru că, iată, se obțin rezultate mai bune decât se credea posibil", a spus dr. Berg.
Publicat de la Niciun comentariu:

miercuri, 23 ianuarie 2013

Degajarea poluantilor industriali in atmosfera « Arhiva de geografie

http://arhivadegeografie.wordpress.com/2013/01/15/degajarea-poluantilor/

Degajarea poluantilor industriali in atmosfera

Posted by FolkFan on 15 ianuarie 2013
Posted in: Coltul meteorologului. 1 comentariu

Industria si complexele energetice reprezinta a doua sursa majora de poluare a atmosferei. Daca vehiculele cu motor degaja 35% dintre noxe, industria si energetica emit impreuna aproximativ 17% din totalul mondial al poluantilor atmosferici. Totusi, acestea sunt contributiile directe, pentru ca cele indirecte sunt incluse cam in 100% dintre gazele toxice, fabricile  "alimentand" si celelalte surse de poluare. In ultimii ani, principalele centrale electrotermice au adoptat tehnologii avansate de reducere a poluarii, eliminand in atmosfera libera numai aburul rezultat din arderi, cu o concentratie minima de substante toxice.

DSC05916

Bibliografie minimala: Sterie Ciulache – Meteorologie si Climatologie, Editura Universitara, Bucuresti, 2004

Distributia si raspandirea poluantilor industriali in atmosfera se afla in stransa legatura cu conditiile meteorologice – la inceput cele locale (in zona poluatorului), apoi cele generale, de deasupra continentului. Cei mai importanti factori care influenteaza aceasta raspandire sunt distributia verticala a temperaturii aerului si profilul vantului (viteza si directia). Un factor deosebit de important este si relieful, care impune anumite regimuri de temperatura in subunitatile poluate. Astfel, cele mai defavorizate unitati de relief sunt depresiunile intramontane in care functioneaza un agent poluator. In cazul inversiunii termice – fenomen caracteristic depresiunilor, aerul inferior (dinspre sol) este mai rece decat cel superior. Datorita "plafonului" cald, distribuirea poluantilor in atmosfera inalta este impiedicata, acestia ajungand pana la sol, sub forma gazoasa sau de reziduuri, depasind de multe ori concentratia maxima admisa. Mai mult, culoarele de vale reprezinta si ele un "jgheab de ghidare" pentru curentul de aer, ceea ce determina o modificare in traseul geografic al poluantilor.

In functie de factorii meteorologici mentionati mai sus, penele de substante emise prin furnale, turnuri de racire si alte cosuri industriale pot lua diverse forme. Altfel spus, aceasta teorie este valabila si invers: in functie de forma luata de aburul de la furnal, ne putem face o imagine asupra distributiei verticale a temperaturii aerului, precum si – mai ales – a directiei (si vitezei) vantului!

S-au stabilit 7 forme geometrice majore ale penelor de poluanti atmosferici, denumite in limba engleza:

looping copy

Looping

Looping este tipul cel mai frecvent de transport al impuritatilor. Acesta se produce in situatii cu distributie inegala a temperaturii in troposfera, ceea ce determina miscari de convectie termica (verticale) ale aerului, "reteta" la care se adauga un vant puternic sau moderat (miscare orizontala). La diferite distante fata de sursa, poluarea atinge suprafata terestra si afecteaza solurile, acoperisurile caselor, automobilele etc..

Conning

Conning este un tip de transport intalnit atat ziua, cat si noaptea, pe tot parcursul anului. Este cea mai nesemnificativa modalitate de raspandire din punct de vedere al poluarii, particulele fiind dispersate treptat la distanta, pe masura ce viteza vantului creste sau acestea se dizolva. Pe aceasta cale ia nastere difuzia gaussiana a radiatiei solare (gaussian blur). Tipul de transport denota o stabilitate sau o instabilitate neglijabila a atmosferei.

fanning copy

Fanning

Fanning este un tip intalnit mai ales noaptea si dimineata devreme, in toate anotimpurile – dar cu precadere in depresiuni!. Poluantii emisi sunt transportati pe orizontala sub forma unor panglici inguste. Este caracteristic anticiclonilor, adica zonelor cu presiune atmosferica ridicata, deci cu vreme stabila si frumoasa. Noaptea, in aceste conditii atmosferice, se creeaza inversiunile termice nocturne, pe care le resimtim si noi in noptile senine cu anticiclon – la sol este mult mai frig decat la o oarecare inaltime. Aceste inversiuni termice limiteaza raspandirea pe verticala a poluantului la "plafonul" cald, situat de obicei mai sus decat sursa poluantului. Practic, daca aveti panorama catre un agent industrial, fanning este un prevestitor de timp frumos pentru ziua care urmeaza! Aceasta modalitate de transport este periculoasa numai pentru unitatile pozitive de relief aflate in calea vantului, deci a panglicii de impuritati.

lofting copy

Lofting

Lofting prevesteste deasemenea un timp frumos, pentru ca se intalneste seara, noaptea si dimineata in regim anticiclonic cu cer senin si calm atmosferic. De data aceasta, este esential ca inaltimea inversiunii termice sa fie mai mica decat cea a sursei de poluare, evitandu-se fanning-ul. Poluantii sunt transportati spre inaltime si dispersati, iar instabilitatea atmosferei de deasupra inversiunii determina imprastierea in atmosfera libera.

trapping copy

Trapping

Trapping este un tip mai rar de transport, care determina situatii cu poluare grava a atmosferei inferioare. Poate surveni in orice moment al zilei si in orice anotimp. Trappingul se produce atunci cand o masa de aer coboara in atmosfera, procesul fiind insotit de incalzirea aerului. Astfel, ia nastere inversiunea termica de subsidenta, ce favorizeaza raspandirea haotica a impuritatilor sub pragul de inversiune, pana spre sol.

fumig-inv copy

Fumigating de inversiune

fumig-v copy

Fumigating de vant puternic

Fumigatia – fumigating se manifesta sub doua forme de raspandire. Fumigating de inversiune se observa de obicei dupa rasarit, cand incalzirea atmosferei determina cresterea instabilitatii si implicit amestecul cu celelalte impuritati acumulate sub nivelul inversiunii termice nocturne. Este caracteristic anticiclonului si/sau vremii in schimbare, iar fenomenul nu persista mai mult de 1 ora, in cursul diminetii. La polul opus se afla fumigating de vant puternic, care se intalneste in regim baric depresionar – ciclon – cu viteze semnificativ de mari ale vantului si valori mari ale turbulentei dinamice (determinata de interactiunea curentului de aer in miscare cu asperitatile reliefului). Prin urmare, fumigatiile sunt "martori" ai vremii instabile sau ai inrautatirii acesteia.

Ce forma are astazi aburul care se vede de la geamul tau? :)


Publicat de la Niciun comentariu:

marți, 22 ianuarie 2013

Deer Ticks Carry Yet Another Bacterial Threat: MedlinePlus

de ce ne verificam noi "anticapuse" la intoarcerea din turele montane?
uite o (inca una) explicatie ...
========================================================

http://www.nlm.nih.gov/medlineplus/news/fullstory_133141.html

Deer Ticks Carry Yet Another Bacterial Threat

Lyme disease is better known, but a different germ causes an infection that may lead to dementia

Wednesday, January 16, 2013
HealthDay news image

Related MedlinePlus Pages

WEDNESDAY, Jan. 16 (HealthDay News) -- People who go outdoors in several regions of the United States may have something else to worry about. Scientists report that there's another troublesome germ hiding in the deer tick that already harbors the Lyme disease bacterium.

There are indications that the germ infects a few thousand Americans a year, potentially causing flu-like symptoms such as fever. In one newly reported case, a woman with existing medical problems appeared to have brain swelling and dementia caused by an infection.

It is not clear, however, how serious of a threat may be posed by the germ. For the moment, Lyme disease appears to be much more prevalent. And four other germs that affect humans lurk in deer ticks.

Still, scientists say the germ is cause for concern. "This would not be commonly picked up by any of the current tests for Lyme disease," said Victor Berardi, co-author of one of two reports about the germ in the Jan. 17 issue of the New England Journal of Medicine.

The bacterium in question is Borrelia miyamotoi and is found on deer ticks (also known as blacklegged ticks) in parts of the country where Lyme disease is prevalent. In 2011, Russian researchers reported that people there were infected by the bacterium, and the new reports have found that it has infected people in the United States as well.

"We've known about this bacterium for a long time -- at least 10 years," said Sam Telford III, a professor of infectious disease at Tufts University in Medford, Mass., who co-authored the report with Berardi. "It's been under our nose all this time, and a lot of us just ignored it until there was this case report."

For the most part, Lyme disease infections occur in northeastern states, Wisconsin and Minnesota, and northern California. The germs are spread by ticks that bite the skin and remain there for a day or more.

In the U.S. case, an 80-year-old woman who lived on a farm in New Jersey was infected by the Borrelia miyamotoi germ. She suffered from non-Hodgkin lymphoma (which disrupts the immune system) and developed what appeared to be signs of dementia. She recovered after taking penicillin, and scientists later confirmed that she had been infected with the bacterium and may have developed swelling in the brain and brain lining as a result.

Researchers warned that the germ could be responsible for apparent cases of dementia in older people, especially those who suffer from conditions such as AIDS, which weaken the immune system. The germ also appears to cause fever, headache, chills and sweats, among other symptoms.

So how common might infection with the germ be?

Another new report in the journal found signs of B. miyamotoi infection in blood tests taken from people in New York and New England between 1990 and 2010. They were treated with the antibiotics doxycycline and amoxicillin, which are cheap and unlikely to have serious side effects, said lead author Dr. Peter Krause, a senior research scientist at the Yale School of Public Health in New Haven, Conn.

He estimates that 4,000 to 5,000 cases of the disease may appear in the United States each year, compared with 30,000 of Lyme disease.

There is no test for the germ yet, but researchers are working on one. It should cost about $100, said Berardi, who also is an associate director of laboratory science at Imugen, a Norwood, Mass., company that develops medical tests.

SOURCES: Victor Berardi, associate director of laboratory science, Imugen, Norwood, Mass.; Sam Telford III, Sc.D., professor of infectious disease, Tufts University, Medford, Mass.; Peter Krause, M.D., senior research scientist, Yale School of Public Health, New Haven, Conn.; Jan. 17, 2013, New England Journal of Medicine

HealthDay

Publicat de la Niciun comentariu:

luni, 21 ianuarie 2013

Plantele au sentimente?

http://noulpamant.ro/articole/stiri/plantele-au-sentimente-partea-1/

Plantele au sentimente? – partea 1

Uimitoarea viata ascunsa a plantelor

Sunt plantele inteligente? Cu multi ani in urma, in timpul unei vizite la un prieten in Australia, am fost invitat sa vad un camp mare de marijuana care crestea cu ajutorul luminilor de tip halogen. Gradina se afla intr-o camera mare si plantele erau aranjate pe randuri strict ordonate. Pe una din laturile camerei plantele pareau a fi mai inalte si mai pline, gradual scazand in dimensiuni pe masura ce te departai de acel colt al camerei. Am mentionat aceste diferente evidente proprietarului si acesta mi-a explicat ca in acel colt care continea cele mai productive plante, isi tinea boxele.

Fiind curios, l-am intrebat ce gen de muzica le place plantelor. Mi-a spus ca ele prefera in general muzica clasica dar ca recent a obtinut rezultate mai bune cu inregistrari de greieri.

Potrivit gradinarului, greierii de obicei canta chiar inaintea ploii. El a teoretizat faptul ca sunetul pacaleste plantele sa isi deschida stomatele, adica acei pori prin care respira care se afla pe partea inferioara a frunzelor, iar in acel moment el le da un abur ce contine o substanta pentru crestere pe care o absorb imediat

Chiar pot plantele sa auda sunetele? Aceasta a fost concluzia lui Cleve Backster in anii 1960. El a fost un specialist in interogatorii in cadrul CIA, ce a conectat senzorii unui poligraf la plante si a descoperit ca ele reactioneaza la durere (de pilda, la taierea frunzelor) si chiar la ganduri agresive ale oamenilor din apropierea lor.

 

Backster a decis, in urma unui impuls, sa ataseze electrozii poligrafului unei banale drecena din birou si apoi sa ude planta, pentru a vedea daca frunzele raspund. Descoperind ca planta chiar a reactionat la acest eveniment, el a decis sa afle ce s-ar intampla daca ar ameninta-o si si-a format in minte ideea aprinderii unui chibrit sub frunza unde atasase electrozii. In acel moment s-a intamplat ceva ce a schimbat viata noastra si a lui Baxter pentru totdeauna. Asta din cauza ca planta nu a asteptat ca el sa aprinda chibritul. A reactionat la gandurile sale!

In urma unor cercetari ulterioare, Baxter a descoperit ca era intentia si nu neaparat gandul in sine, cel care producea aceasta reactie.

De asemenea, a descoperit ca plantele erau constiente una de cealalta, ca plangeau moartea oricarui lucru (chiar si a bacteriilor ucise atunci cand turnam apa fierbinte pe scurgerea chiuvetei), ca antipatizau puternic oamenii care ucideau plante fara a se gandi, chiar si in scopuri de cercetare stiintifica si isi aminteau cu drag de oamenii care le cresteau si aveau grija de ele chiar si atunci cand acesti "prieteni" erau departe, atat in timp cat si in spatiu.

De fapt, a descoperit ca plantele pot reactiona "exact in momentul" in care au loc evenimentele chiar si de la mii de km departare. Ele nu sunt numai conectate la nivel psihic ci sunt si profetice, anticipand evenimente negative sau pozitive, inclusiv starea vremii.

Unul dintre cele mai importante lucruri pe care Backster le-a descoperit, ca plantele care se afla in pericol foarte mare devin catatonice! Acest fenomen a ridicat o serie de probleme fara rezolvare cercetatorilor care, spre deosebire de Backster, nu respecta sentimentele subiectilor experimentelor lor. In aceste circumstante, plantele pe care le studiau nu manifestau nici o reactie. Pur si simplu erau absente.

Backster a numit senzitivitatea plantelor la ganduri "perceptie primara" si a publicat primele sale descoperiri in urma experimentelor in revista internationala Journal of Parapsychology. Munca sa a fost inspirata de cercetarile lui Sir Jagadish Chandra Bose, care a declarat faptul ca a descoperit ca unele tipuri de muzica cantate in zonele unde cresc plante le pot accelera cresterea. Se pare ca este adevarat.



Plantele au sentimente? – partea 2

Uimitoarea viata ascunsa a plantelor Sunt plantele inteligente? Cu multi ani in urma, in timpul unei vizite la un prieten in Australia, am fost invitat sa vad un camp mare de marijuana care crestea cu ajutorul luminilor de tip halogen. Gradina se afla intr-o camera mare si plantele erau aranjate pe randuri strict ordonate. Pe una din laturile camerei plantele pareau a fi mai inalte si mai pline, gradual scazand in dimensiuni pe masura ce te departai de acel colt al camerei. Am mentionat aceste diferente evidente proprietarului si acesta mi-a explicat ca in acel colt care continea cele mai productive plante, isi tinea boxele. continuare: http://noulpamant.ro/articole/stiri/plantele-au-sentimente-partea-1/

Sisteme nervoase la plante?

Un om de stiinta indian, Dr. Jagadishchandra Bose, a inventat un instrument numit crescograph si a facut multe experimente pe plante. Un biolog faimos, Dr. Bose, a demonstrat ca plantele pot simti in felul lor.  "Sa presupunem ca este o planta de un verde crud si ca frunzele ei sunt de un verde stralucitor in lumina soarelui. Avem impulsul de a ii rupe o frunza pentru a o simti, dar nu ne gandim la ceea ce se intampla inauntrul plantei. Poate ca credem ca planta nu sufera ca noi. Insa planta chiar sufera. Defapt, pulsul plantei se opreste cand frunza este smulsa. La scurt timp, pulsul porneste din nou in acel punct dar de data aceasta foarte incet. Apoi se opreste complet. Acel loc este ca si mort pentru planta."

Dr. Bose a demonstrat de asemenea existenta mecanismelor nervoase ale plantei – abilitatea plantei de a recunoaste si de a reactiona la indivizi care au comis un act de violenta (indreptat impotriva plantei) in prezenta lor.

Darwin a fost fascinat de reactiile plantelor la stimulii externi – in mod special in cazul plantelor carnivore precum  Venus capcana de muste (Dionaea muscipula). El credea ca acel raspuns aproape instantaneu la atingere si modul in care planta isi inchidea capcana in jurul unei insecte, indica prezenta unui sistem nervos central – similar cu cel al unui animal.

Intre 1960 si 1970, Burdon-Sanderson a facut multe experimente cu Venus capcana de muste. Primul experiment si posibil cel mai relevant pentru noi a fost sa ataseze electrozi pe suprafata lobilor capcanei in speranta inregistrarii activitatii electrice. El a descoperit ca de fiecare data cand un fir ce declansa capcana era atins, producea un val de electricitate aproape identic cu un impuls nervos sau actiunea potentiala produsa de neuronii unui animal. Experimente au fost facute pe alte plante sensibile, ajungandu-se la concluzii similare.

Cercetatori de la Michigan State University au descoperit recent ca plantele au un sistem nervos rudimentar care le permite sa simta durerea. Conform revistei Plant Physiology, plantele sunt capabile sa identifice pericolul, sa semnalizeze acel pericol celorlalte plante si sa dispuna aparari impotriva pericolelor percepute. Conform botanistului Bill Williams de la Helvetica Institute, "plantele nu numai ca par sa fie constiente si sa simta durerea, dar pot si comunica."

Aceasta cercetare a condus guvernul elvetian catre adoptarea primului Proiect de lege pentru plante. Acesta spune ca plantele au protectii morale si legale si ca cetatenii elvetieni trebuie sa le trateze in mod corespunzator.

Acum, cu echipamente moderne, psihologii in plante incep sa inteleaga mult mai multe in legatura cu miscarile plantelor. S-a confirmat faptul ca impulsurile Burdon-Sanderson detectate sunt intr-adevar actiuni potential similare cu cele intalnite la animale. Ei incep acum sa inteleaga motivele moleculare si celulare ale abilitatii plantelor de a raspunde la atingere. Insa intrebarea ramane: chiar au plantele sentimente reale?

From noulpamant.ro, 


Publicat de la Niciun comentariu:

Comoara dacilor de la Piatra Roşie | Adevarul despre daci

http://adevaruldespredaci.ro/comoara-dacilor-de-la-piatra-rosie/

Comoara dacilor de la Piatra Roşie

Postat de in Arheologie | 3 comentarii

Comoara dacilor de la Piatra Roşie

Jan 20, 2013

Undeva departe, pe un vârf de deal dintr-un ca­păt de lume, într-o pădure bătrână şi înţe­leaptă, doarme somn adânc o cetate dacică. Ro­tirea timpului o îmbracă în liliac sălbatic şi tufe de corni, în pulberile de aur ale fagilor şi în zăpezi albastre. Cândva, forfota dacilor umplea dealurile dimprejur şi pă­mântul fremăta de tropote, dar astăzi, cetatea e cu­fun­dată într-un somn de veacuri, parcă vrăjită de o ursi­toare rea.

Din când în când, arheologii sau hoţii de co­mori îi scot minunile la suprafaţă, dar parcă mai adânci devin misterul şi frumuseţea sa, cu fiecare lucru nou dez­văluit.

 

O nestemată în coroana regală a Daciei

 

Era în anul 1949, pe la începutul verii. O echi­pă de arheologi, condusă de Constantin Daicovi­ciu, urca pan­ta anevoioasă a dealului Piatra Roşie, cu unelte şi pro­vizii, îndreptându-se către una dintre gospodăriile din apro­piere de cetate. Acolo urmau să-şi stabilească ta­băra pentru următoarele două luni şi jumătate cei ce ve­ni­seră să dezgroape cetatea din uitare. Desfăşurată pe un vârf de deal, pe o suprafaţă deloc întinsă, cetatea de la Piatra Roşie se anunţa a fi o splendidă bijuterie din co­­roa­na regatului dac, uşor de cercetat într-o singură vară, datorită dimensiunilor sale reduse. posibila reconstituire,cetatea de lapiatra rosie

S-a săpat intensiv, cu o echipă numeroasă, s-au dez­velit zidurile şi turnurile cetăţii, precum şi clă­dirile de pe platou, şi s-au investigat câteva terase amenajate de daci. Obiectele descoperite au luat calea muzeului din Cluj: ceramică de diverse feluri, de la cea mai fină la cea obişnuită, arme, unelte, monede, dar şi obiecte de lux, care arată rafina­mentul şi nivelul de trai al dacilor care au locuit în cetate.

Un candelabru de bronz cu trei braţe, de import, o mască de bronz cu figura unei divini­tăţi feminine, despre care s-a spus că ar putea fi Bendis, şi alte obiecte care ne sugerează doar puţin cum va fi ară­tat universul dacilor de la Piatra Roşie. Dar cel mai remarcabil obiect ce provine de la Piatra Roşie, şi care a ajuns un fel de emblemă a acestei cetăţi, avea să se descopere pe o terasă aflată imediat sub platoul ce­tăţii, în interiorul unei clădiri cu două încăperi.

Să­pând pe lângă fundaţia de piatră, au fost descoperite câteva fragmente din tablă de fier forjat, frumos ornamentate. Reconstituirea obiectului ce fusese zdro­bit de timp avea să ne înfăţişeze o minune a artei dacice: o piesă ovală sau rotundă din tablă de fier, având în mijloc reprezentat un bour, poate con­stituind învelişul unui scut de paradă, sau poate având un rol religios-decorativ.

De altfel, clădirea în care a fost descoperit obiectul era, după toate probabilităţile, o clădire de cult, aşa cum sugerează forma şi amplasarea construcţiei, inventarul său, dar şi o ramură a drumului pavat care duce la ea. Ră­masă unicat până de curând, minunata operă de artă nu dădea nici un indiciu că ar fi provenit dintr-o serie întreagă de alte splendide obiecte din aceeaşi “familie”, rămase ascunse la Piatra Roşie.

 

Un roman poliţist

 

culmea cetatii de la Piatra-Rosie-LuncaniDar lucrurile aveau să se schimbe spectaculos, după o jumătate de secol. În anul 2002, Piatra Roşie a fost căl­cată de tâlhari nelegiuiţi, hoţi de istorie, care au mă­tu­rat întreaga suprafaţă a cetăţii cu detectoarele. La doar câţiva metri depărtare de clădirea cercetată în 1949, într-o groapă săpată în coasta dealului, fuseseră ascunse de daci alte câteva astfel de “scuturi”.

Detectorul de metale trebuie să fi semnalat cu insistenţă că în acel loc se află mult metal, iar cei care au săpat acolo în dispre­ţul legii probabil au fost uimiţi de ce au găsit: un “pa­chet” de discuri de fier, sudate între ele din pricina oxi­dării.

Piesele au luat calea străinătăţii, iar câteva au fost recuperate de statul român în anul 2011. Dar înainte de asta, în 2003, în cursul unei acţiuni de curăţare a ce­tăţii de vegetaţie, arheologii clujeni au descoperit, în groapa făcută de braconieri, câteva fragmente din mar­gi­nea unui scut, dar şi fragmente din decorul interior, care sugerează că în medalionul central se afla repre­zen­tat tot un animal ierbivor.

În anul 2011, în cursul unei exper­tize a gropii cu pricina, solicitată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel a Tribunalului din Alba-Iulia, arheologii au găsit alte fragmente din marginea unui scut: nu mai exista nici un dubiu, din acea groapă fuseseră extrase discuri de fier forjat, ornamentate, din aceeaşi categorie de artefacte cu piesa descoperită în 1949.

O astfel de piesă fragmentară a ajuns la Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca, prin donaţia unuia dintre vinovaţi, iar acum este în curs de restaurare. În medalionul său central este reprezentat un leu, iar dedesubt două gâşte. Alte patru discuri au ajuns în case de licitaţie din afara ţării. Două au fost recuperate în anul 2011 – unul având reprezentat în cen­tru un grifon, iar altul un bour – şi se află la Muzeul Na­ţional de Istorie din Bucureşti, în vreme ce alte două sunt în curs de recuperare.

Iată povestea recuperării lor, spusă de domnul Pro­curor General al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, dr. Augustin Lazăr: “La un moment dat, prin toamna anului 2002, doi tineri din jud. Hunedoara au contactat arheologi ai Mu­zeului Naţional al Unirii Alba Iulia, care săpau în acea vreme la Roşia Montană, pentru a le vorbi în legă­tură cu nişte scuturi care s-ar fi găsit la Piatra Ro­şie. Ei au oferit spre vânzare muzeului pie­sele respective, ară­tând specialiştilor un set de fotografii.umbo-scut-1

Ima­ginile cu scuturile fu­seseră prezentate şi unor arheologi din De­va, apoi unor pro­fesori de la Cluj. Spe­cialiştii au remarcat că erau, într-adevăr, nişte artefacte extraor­dinare, şi că ar trebui recuperate, însă nici un muzeu nu avea suma pe care ei o cereau. La scurt timp, s-au sesizat despre această faptă ofiţerii specializaţi ai poliţiei judiciare din cadrul I.P.J. Hunedoara, însă persoanele implicate plecaseră între timp în Spania şi au rămas acolo.

Am aflat despre sustragerea scuturilor în anul 2006, după ce, cu un an înainte, am preluat ancheta privind furtu­rile tezaurelor de la Sarmizegetusa Regia. Investigaţia necesita resurse superioare, ce au putut fi asigurate de procurorii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, coordonatorii unei echipe de ofiţeri specializaţi din cadrul Serviciului pentru protejarea patrimoniului cultural naţional, care funcţiona în acea perioadă în Inspectoratul General al Poliţiei Române.

S-au apro­fun­dat cercetările cu privire la circumstanţele în care au fost sustrase aceste artefacte. Cu ocazia investiga­ţiilor efectuate asupra unui inculpat din Cluj, au fost identificate, între alte artefacte oferite spre vânzare, fragmente de scut, ce au fost predate de inculpat muzeu­lui din Cluj, împreună cu cca 4000 de artefacte colec­tate de la braconierii siturilor arheologice, pentru valo­rificare ilegală pe piaţa internaţională a antichităţilor.

Aceste fragmente de scut au fost foarte utile ulterior, când investigatorii specializaţi au depistat pe internet celelalte scuturi aflate în vânzare la o casă de licitaţii din California. Noi am solicitat colegilor din SUA, prin cereri de comisie rogatorie internaţională, să facă in­vestigaţii pentru localizarea şi recuperarea mai multor artefacte, între care şi scuturile în discuţie. Înainte să ajungă ei la nişte concluzii, un colecţionar din SUA ne-a semnalat, prin intermediul expertului german Bar­bara Deppert-Lippitz, că este posesorul unei perechi de astfel de scuturi, cumpărate cu factură de la o firmă legal înregistrată în SUA.

Posesorul arăta că a cumpă­rat artefactele ca persoană de bună-credinţă şi oferea scuturile spre a fi restituite proprietarului de drept, Statul Român, solicitând să fie despăgubit conform Con­venţiei Unidroit, respectiv să-şi recupereze preţul plă­tit conform facturii, precum şi cheltuielile ocazio­na­te de repatriere. Experţii români desemnaţi de Ministe­rul Culturii s-au prezentat la cabinetul expertului Bar­bara Deppert-Lippitz, la Frankfurt am Main, unde fu­seseră depuse în custodie artefactele.

Le-au examinat şi s-au convins că sunt autentice, fiind similare pieselor care existau deja în colecţiile muzeale româneşti, res­pec­tiv similare celor ce fuseseră fotografiate şi prezen­ta­te arheologilor în 2002. Prin cerere de comisie roga­torie internaţională executată de autorităţile germane din landul Hessa, scuturile au fost recuperate de autori­tăţile române, în primăvara anului 2011, împreună cu un lot de artefacte sustrase din siturile Munţilor Orăş­tiei, care mai cuprindea: 202 monede Koson din argint, 27 de monede pseudo-Lysimah din aur şi o brăţară de aur. Am intrat astfel şi în posesia actelor de cumpărare a scuturilor şi am constatat că vânzătorul artefactelor era cetăţeanul român din Cluj-Napoca. Acesta le-a vân­dut dealer-ului american la preţul de 45000 de do­lari SUA”.

- Aveţi informaţii cu privire la contextul în care au fost descoperite scuturile?

PLATOUL_fortificatiei- În cursul urmăririi, au rezultat date certe privind contextul braconat şi grupurile de braconieri care efec­tuau detecţii neautorizate în perioada respectivă la Piatra Roşie, care acum sunt trimişi în judecată, pentru alte fapte. Există probe privind sustragerea din acest sit a mai multor artefacte, între care săbii, topoare, precum şi 7-8 până la 10 scuturi, unele fiind întregi, iar altele frag­mentate. Conform relatărilor celor care le-au văzut imediat după sustragere, scuturile erau sudate între ele prin procesul de oxidare, astfel încât formau un singur bloc din fier.

Cele care au fost desprinse întregi au fost restaurate şi puse pe internet spre vânzare. Alte două scuturi au mai fost vândute în SUA, de o mare casă de licitaţii din California, iar procurorii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia cooperează cu auto­rităţile judiciare din SUA, pentru localizarea şi recupe­rarea acestora.

- Circulă informaţii pe internet cum că astfel de scuturi s-ar fi găsit şi la Băniţa. Există argumente în acest sens?

- Nu este vorba de acelaşi tip de piese. Confuzia s-a produs du­pă descoperirea unor artefacte oxidate descri­se ca nişte piese circulare disparate, si­milare unor roţi de car, aflate în grădina unui localnic din Băniţa. Or, datele testimoniale pri­vind provenienţa scu­turilor mo­no­bloc de la Piatra Roşie au fost cert confirmate de cer­cetarea locului faptei şi descoperirea gropii de braconaj arheologic, apoi de expertiza con­textului arheologic or­donată de procuror. Concluziile expertizei sunt certe. Orice alte afirmaţii sunt simple speculaţii, fără suport ştiinţific şi probator.

 

O noapte cu comoara la căpătâi

 

N-ar trebui să ne mire că la noi în ţară, ca şi în alte ţări, există arheologi-poliţişti. Când piesearheologice sustrase din sit şi în­străinate peste graniţă devin obiecte ale unor dosare penale, conlu­cra­rea cu arheologii este absolut obliga­to­rie. Numai în acest fel se poate ajunge la un rezultat, şi acesta a fost cazul brăţărilor de aur, al sutelor sau miilor de monede de aur şi de argint sau al altor obiecte de valoare sustrase de hoţii de patrimoniu din siturile dacice şi apoi recuperate de autorităţi.

La fel s-a întâmplat şi cu comoara de la Piatra Roşie, unde ar­heo­logul dr. Marius-Mihai Ciută, subcomisar de poliţie în cadrul Inspectoratului Poliţiei Judeţului Alba, a jucat rolul unui adevărat personaj de film. Cu domnia sa am stat de vorbă despre aventura întoarcerii în ţară a acestei comori.cetatea-piatra-rosie

“Piesele au avut de parcurs un drum foarte lung, nu doar pentru că veneau de pe alt conti­nent, dar au şi stat şi au aşteptat mult, pentru că autorităţile noastre s-au miş­cat mai greu, din pricina birocraţiei. În Frankfurt, o mică încurcătură legată de prezenţa unui avocat, care n-a putut veni în ziua stabilită, ne-a pus într-o situaţie dificilă, deoarece dacă noi am fi semnat actele în ziua respectivă şi am fi primit obiec­tele a doua zi, Ministerul Culturii nu putea avea garanţia că vor fi aceleaşi obiecte pe care le expertizaserăm cu o zi înainte. Şi am cerut să ni se încredinţeze scuturile până a doua zi. Aşa că, împreună cu ataşatul de afaceri interne din Germa­nia, am dormit cu ele în camera care ni s-a pus la dis­po­ziţie…”.

A urmat apoi expertizarea gropii din care au fost sustrase scuturile, element foarte important în tot acest parcurs arheologico-judiciar, cum avea să ne poves­tească d-l Marius Ciută. “În limbaj judiciar, expertiza arheologică a făcut legătura între obiectele urmărite şi context. Pie­sele, fiind puse una peste alta, prin oxi­dare s-au sudat.

Când descope­ritorul a tras de ele ca să le scoată din groa­pă, câteva mici bucăţi s-au desprins şi au rămas în groapă. Noi am găsit, la exper­tizarea gropii, mai precis pe fundul acesteia, două mar­gini de scut, in situ, una lângă cealaltă, una dintre ele având şi elemente de decor, ceea ce e foarte important, pentru că am putut astfel constata că scuturile au fost depuse cu partea ornamentată în jos.

Această particu­laritate vorbeşte despre încheierea menirii obiectului, care a fost depus cu faţa activă în jos, lucru cu multiple sem­ni­ficaţii funcţionale şi simbolistice, bine cunoscute de ar­heologi. Despre acestea cel mai bine poate vorbi pro­fesorul dr. Gelu Florea, cel care a coordonat efec­tuarea expertizei con­textului şi care are ca domeniu de exper­tiză tocmai pe cel al ar­te­factelor cu semnificaţie simbo­listică la daci.

Prin urmare, este po­sibil ca aceste obiecte să fi fost scoa­­se din uz la un moment dat şi de­pu­se în groapă (în urma unui act de exe­­cra­ţie?), spre deosebire de cele din inte­rio­rul clădirii, descoperite de C. Dai­coviciu, care erau în funcţiune în mo­mentul în care res­pectiva clădire a fost incendiată. Frag­men­tele găsite în 2003 nu par să facă parte din scutu­rile recuperate ul­te­rior şi nu se potri­vesc nici cu fragmentele gă­site în 2011. Prin ur­mare, urmând firul lo­gic, mai există încă cel puţin un scut, deci iată, numă­rul pieselor creş­te. Legătura cu con­tex­tul este clară, în mo­mentul de faţă.”

 

Enigmaticul univers al artei dacice

 

gelu_floreaProfesorul Gelu Florea, de la Univer­sitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, este specialist în arta daci­lor. A studiat obiectul descoperit de C. Dai­co­viciu cu mult înainte de apariţia celorlalte piese şi a avut contribuţii importante în lămurirea unor aspecte legate de repre­zentările artistice şi de funcţionalitatea obiec­tului. El este cel care a observat că în recon­sti­tuirea obiectului din 1949 au fost folosite greşit fragmente din două “scuturi” diferite, deci, în acea clădire de la Piatra Roşie nu s-a aflat o singură piesă.

De asemenea, a optat pen­tru forma rotundă a pie­sei, iar noile desco­periri aveau să-i dea drep­tate. În sfârşit, a arătat că nu este vorba de un obiect de echipa­ment militar, fie el şi de paradă, ci de unul cu co­notaţii reli­gioase. Des­pre toate aces­tea şi des­pre impli­caţiile a­ces­tei desco­pe­riri am vorbit direct cu domnia sa.

- Multă vreme doar ne-am imaginat cum ar trebui să arate o astfel de piesă, re­con­stituită din fragmentele găsite în 1949. Acum avem certitudini. Cum arată, aşadar, o astfel de piesă de artă?

- Discurile au formă rotundă, cu un diametru de 40-42 cm, şi au toate aceeaşi structură compoziţională: întregul decor se organizează în jurul unui “medalion” central, care pare să fi fost partea cea mai importantă a decorului. Pe vechiul “scut”, cel găsit în 1949, trona imaginea unui bour, reprezentat realist, aflat în mers spre dreapta, asociat cu nişte vrejuri de plante şi cu o siluetă a unui şarpe aflat deasupra patrupedului.

În cele­lalte piese recuperate, găsim aceeaşi concepţie icono­gra­fică, însă protagoniştii ilustraţi în partea cen­trală sunt (pe lângă bouri) un leu, un căprior sau un gri­fon. Deco­rul secundar (registre circulare, formate din petale de lotus şi, respectiv, din astragale) este dispus periferic faţă de medalionul central, ca şi cum funcţia lui ar fi fost gândită să concentreze atenţia privitorului înspre acest punct central al com­­poziţiei.

Fiecare dintre aces­­te discuri este mărginit de o bor­dură netedă, perforată de ori­ficii în care erau bătute cuie cu cap mare, bogat îm­po­dobit, cu care obiectul era fixat pe un su­port de lemn. În acelaşi timp, aceste ţinte ornamentale aveau şi rolul unui alt registru orna­mental, pe­riferic. Aspectul ge­ne­ral şi par­ticularităţile tehnice şi stilistice ale acestor piese mă îndeamnă să cred că au fost crea­te în am­bianţa aceluiaşi ate­lier.

- Care era rolul lor? Erau, într-adevăr, scuturi de paradă, sau erau obiecte cu rol în cultul religios?

- Noile piese, a căror apariţie a surprins peste măsură lumea specialiştilor, au modi­ficat complet felul în care a fost interpretat şi vechiul “scut”, cel desco­pe­rit de C. Daicoviciu în 1949. Ele par să fi fost obiecte expuse într-o anumită ordine, care din păcate ne scapă, într-un edificiu în care se desfă­şurau ritualuri religi­oase. O parte dintre ele, cele des­co­perite fraudulos de către căutătorii de comori, după toate aparenţele, au fost scoase la un moment dat, în antichitate, din încă­perea respectivă şi au fost ascunse într-o groapă din apropiere.plan_Cetatea-Piatra-Rosie

Asemenea obiceiuri ri­tuale, cunoscute şi în alte culturi, erau menite să împie­dice desacralizarea unor obiecte scoase din uz la un moment dat, însă ireversibil consacrate divinităţilor. Forma lor circulară şi profilul lor bombat, care, într-adevăr, aduc aminte de un anume tip de scuturi antice, ar putea avea la origine ideea unei asemenea arme de­fensive.

În lumea mediteraneeană (şi nu nu­mai) scutu­rile duşmanilor învinşi erau expuse ca trofee preţioase în locuri publice, după cum efigii şi sim­boluri heraldice ale învingătorilor erau şi ele înfăţişate pe scuturi purtate în procesiuni şi păstrate, de aseme­nea, în locuri cu sem­nificaţii spe­ciale. Astfel, nu este exclus ca punctul de pornire a pomenitelor imagini dacice să fi fost repre­zen­tat de asemenea paveze, însă este mai probabil fap­tul că ele au avut funcţii simbolice şi religioase.

De alt­fel, dis­curi ornamen­tale (lu­crate în fier forjat), care aveau forma unor cuie de foarte mari di­men­­siuni, îm­podobeau, a­desea, în cetăţile din Mun­ţii Orăştiei, păr­ţile din lemn ale edi­ficiilor importante. Niciune­le, însă, nu e­ga­lează comple­xitatea şi fru­mu­seţea compo­zi­ţiei “scu­tu­rilor” de la Pia­tra Roşie.

- Ce se poate spune des­pre arta acestor obiecte? Ce sem­nificaţie au figurile re­prezen­tate?

- Aceste piese sunt, fără îndoială, unele dintre cele mai importante descoperiri din ultima jumă­tate de veac, care datează din vremea regatului dacic, fiind esenţiale pentru înţelegerea religiei şi artei acelei vremi. Siluetele animalelor reprezentate pe aceste discuri sunt înfăţişate într-o manieră rea­listă, astfel încât speciile (reale sau imaginare) că­ro­ra le aparţin pot fi recunoscute cu uşu­rinţă.

Deta­liile ana­tomice sunt acurate, propor­ţiile corpu­lui sunt şi ele echili­brate. Re­gistrele cir­culare formate din pe­tale de lotus imbricate, sau, într-un caz din frunze de acant, adau­gă un aer me­diteranean, cla­sic, compozi­ţiei, fă­ră, însă, să altere­ze impre­sia unei viguroase arte “barbare”, perfect inte­grate mun­ţilor împă­duriţi în care a luat naştere.

Cea mai dificilă este des­cifra­rea semnificaţiilor aces­tor ima­gini. Bourul, animal astăzi dis­părut, se aso­cia probabil cu ideea forţei brute şi a fecundităţii ire­pre­sibile, iar leul a fost mereu un ani­mal solar şi un simbol regal. Grifonul, hibrid născut în Ori­entul antic şi, mai apoi, crescut în spiritul artei mediteraneene, a fost în ima­ginaţia celor din ve­chime păstrătorul prin ex­celenţă al ma­rilor taine şi al marilor va­lori (aur sau cunoaş­tere).

Pă­sările de apă, ca şi marile rume­gătoare cor­nu­te ale pădurilor tem­perate erau a­so­ciate ideii schim­bării ano­timpu­ri­lor şi a eternei re­în­noiri a naturii. Este lim­pede fap­­tul că toa­te aceste ani­male au fost alese pen­tru func­ţiile lor simbolice în mentalul co­lec­tiv al elitelor din zona centru­lui regatului da­cic. Mai mult de atât, în momentul a­cesta, când stu­diul aces­tor o­biec­te este încă la început, nu se poa­te spune, fără a risca derapajul speculativ.

disc piatra rosie- Dar de ce găsim astfel de piese tocmai (şi nu­mai) la Piatra Roşie?

- Greu de răspuns în acest moment, în care ştim încă atât de puţine lu­cruri despre acest centru. Fiecare cetate şi aşezare din zonă are particularităţile ei, care pot fi explicate în multe feluri. Deo­camdată, ceea ce se poa­te spune cu certitudine, por­nind de la datele arheo­lo­gice concrete, este că for­tăreaţa de la Piatra Roşie (rămâne de văzut exten­siunea locuirii din afara zidu­ri­lor) a fost un centru dominat de personaje prestigioa­se.

În acelaşi timp, există dovezi des­pre ocupaţiile meş­teşugăreşti ilus­trate de unele descoperiri, ca şi des­pre activităţi rituale care au avut loc acolo. La toate acestea se adaugă, fără în­doială, funcţiile militare, inerente unui asemenea sit fortificat de înălţime. Cer­ce­tările viitoare vor aduce la lumină date suplimentare, care vor face mai limpezi funcţiile, evident complexe, ale cetăţii de la Piatra Roşie, şi locul ei (în timp şi în spaţiu) în sistemul vast al locuirii dacice din Munţii Orăştiei.

Aşadar, comoara dacilor de la Piatra Ro­şie este în curs de reîntregire. Două ast­fel de minunate “icoa­ne” se află la Cluj, două la Bucureşti, iar două urmează căile complicate ale legii, pentru a se întoarce acasă. Fragmente din alte exemplare se tot adună, an de an. Ce­­lelalte piese înstrăi­nate stau încă ascun­se prin cine ştie ce colţ de lume, dar sperăm că vor ieşi curând la lumină.

Poate, într-o bună zi, le vom vedea pe toate împreună, într-o expoziţie. Atunci, după ce istoricii, arheologii, procuro­rii şi poliţiştii îşi vor fi spus fiecare cuvântul, vom şti mai multe despre daci şi despre cum vedeau ei lumea, prin intermediul imaginilor şi sim­bolurilor. Până atunci însă, trebuie să avem răbdare – ca să se descâlcească toate iţele poveştii, şi încredere – în mun­ca oamenilor legii şi a celor de ştiinţă.

La Piatra Roşie e linişte de două mii de ani. Din când în când, ciutele ce-şi au culcuşul sub unul din tur­nurile de veghe ale cetăţii brăzdează zăpada în linişte. O pereche de ulii se roteşte domol deasupra prăpastiei ce mărgineşte cetatea la apus, înspre Valea Roşie şi dealul Ţâfla. Ninge cum numai acolo ştie cerul să nin­gă, pe un tărâm fermecat, în care o cetate, asemenea unei preafrumoase fete de împărat, doarme cu întreaga ei pădure. Până într-o zi…

 

sursa: Formula-AS


Publicat de la Niciun comentariu:

Tei Traduceri Ecologice Independente on Scribd

http://www.scribd.com/tei_independente
Publicat de la Niciun comentariu:

miercuri, 16 ianuarie 2013

Stop your Xmas lights flashing!

Un circuit simplu care sunteaza portile tiristorilor dintr-un circuit de control al unei ghirlande cu led-uri ...
Blocindu-le pilpiirea si montindu-le una linga alta de pilda intr-un canal de cable din plastic (faceti gaura de diametrul led-ului in capac iar sirmele le puneti in canal si acoperiti cu capacul), va puteti face un corp de iluminat ideal pentru un coridor intunecat sau pentru montat in spatele televizorului ca lumina ambianta. Sau il puneti in spatele galeriei de la perdea sau ... idei sint multe ...
Punind led-urile intr-un glob de sticla (din acela translucid de la o aplica de perete), v-ati facut un mare bec led, ieftin si puternic!!!

Aici o multime de alte proiecte: http://www.bigclive.com/makendo.htm

PS: eu am folosit metoda din prima imagine lipind o sirma peste picioarele tiristorilor. Merge perfect!
Apropo, nu conectati LED-urile fara punte redresoare sau direct la retea, se vor arde rapid.
The easiest way to stop the flashing is just to short out the thyristors.

==============================================


http://www.bigclive.com/noflash.htm

STOP YOUR XMAS LIGHTS FLASHING!


I'm not sure why the Chinese manufacturers think we like flashing Christmas lights, especially ones fitted with those awful little mass produced flashers that invariably reset to the demo mode every time you turn the lights off. Then when you press the button until you get to what you thought was just static lights, it suddenly starts to fade them up and down!

So here's how you can disable those pesky controllers for good. Or better still, replace them with a tiny little rectifier.

This project can involve working with mains voltage of enough amplitude to blow the Christmas spirit right out of you and potentially turn you into the ghost of Xmas misfortune. There's also the (amusing) possibility that you might set fire to your Xmas tree if you modify your lights incorrectly. It's also noteworthy that some cheapskate companies supply lights with controllers that have no static mode because the transformer can't handle the full load of all the lights being on at once, but these are rare.
Best of all, some really nasty lights from China commonly sold on ebay are so inadequately built that you can get smoke off them just by setting the static mode on the supplied controller. AWESOME!

No liability will be taken for death, fire, destruction of giftwrap or loss of Christmas spirit. You tackle this project entirely at your own risk.

Here are the culprits. Mass produced flashers used either on mains voltage or with 24V transformers. Note the white one with the UK square pin plug is running on 240V and has totally inadequate wiring. It was one of many dodgy delights bought directly from China on ebay.

The controllers can be either clipped or glued together. If they are glued then they will be hard to get apart. If they are clipped then they will pop right open with very little effort, just like the 240V one did! In fact a child could have opened it, exposing live mains connections!

The circuitry in these things is very standard. There's a rectifier consisting of four diodes, a small PCB that slots into the main PCB that has the control chip on it under a blob of resin, a few support components and between one and four small thyristors for switching the lights. Thyristors are usually used because they are easy to drive and are well suited to the phase control used for dimming effects. The number of thyristors used will depend on the number of flashing channels and how cheap and nasty the Chinese manufacturer was. Some use all four, some use two, the very odd ones use three and the nastiest use just one.

The easiest way to stop the flashing is just to short out the thyristors. They have three pins, and the ones that are closest to the control chip are usually the control pins, while the other two are usually the switching side (anode) and the common negative (cathode). It's easy to just bridge across the anode and cathode with a bit of wire, and since they all share the common negative you can just bridge them all with one bit.

A neater way is to replace the thyristors with wire links.

My preferred approach to stopping the flashing is just to replace the controller with a bridge rectifier. This effectively removes all the control circuitry and just feeds the lights unswitched DC. You will have to choose a rectifier based on your lighting string. For a 24V string you can use a common 1 Amp 50V rectifier, but for higher voltages you will need to use a rectifier with a suitable voltage rating. On 240V I used a 400V rectifier, but on 120V a 200V unit should be ideal. Most home lighting strings will be fine with a 1 Amp rectifier, but larger "industrial" strings may require a higher current rating.

Bridge rectifiers have four pins. The two with a squiggle next to them are the AC pins and will be connected to the mains supply or transformer output. Polarity is not important since it is AC (alternating current). The other two pins on the rectifier are the positive (+) and the negative (-) outputs. The lighting string will generally have one common positive connection, and between one and four negative connections for each channel of lights.
The common connection will go to the positive (+) pin of the rectifier and the other wires will be commoned together and connected to the negative (-) pin of the rectifier.

If the connections on the controller are not marked as shown on the righthand controller above, then you'll need to work out the connections by tracing the tracks on the PCB. The power-in connections from the plug or transformer will usually be next to each other and will usually head straight to the four diode rectifier on the PCB. The output channels should be obvious because the tracks will go straight to the little thyristors. The common positive for the lights will often be at the opposite side from the two power connections, but not always. If you can work out what the power connections (from the plug or transformer) are and then deduce the outputs then the only remaining connection should be the common positive for the lights.

For a mains set I used a small DIL style rectifier rated for 0.9 Amp at 400V. I soldered the mains connections to the AC pins and the lights to the DC (+/-) pins. I then tacked the wires in place with hot melt glue, used a bit of heatshrink sleeving to cover the rectifier and filled the remaining cavities with more hot melt glue to act as a simple cable grip and make the assembly more robust to avoid damage.

For a low voltage set (24V) I used a common 1 Amp 50V rectifier and again connected the output from the transformer to the AC pins and the lights to the DC pins, applied the heatshrink and filled the assembly with hot melt glue.

And there we have it. Two sets of lights that don't flash any more, and also don't have that horrible little controller.

Spectacular. This is a cheap set of Chinese LED lights bought on ebay. Aside from the fact that the tiny inline resistors are a mix of values, they are grossly under-rated for the job they are doing, even if the controller is flashing them on and off. I'd say the resistors are rated at 0.125 Watts, and in the string that has already smoked there were three 3000 Ohm resistors in series with about 33 red LEDs. Given that a typical red LED has a forward voltage of about 2V that would give a total LED voltage of about 66V leaving 174V to be dropped across the resistors on a 240V supply. The total resistance of all three 3000 Ohm resistors is 9000 Ohms, so the average current will be roughly 19.33mA (which is good) but the dissipation across the resistors will be 3.36 Watts meaning that even with the current split over three resistors they are dissipating ten times their rated value! No wonder they went up in smoke.
This happened while the original controller was still in use and set at static. I was playing with the LED string while it was on (highly dubious thing to do given the quality) when I noticed a hot smell and then felt a burning sensation from one of the resistors. For all it would have taken to add a few more resistors in series along the string, I really don't know why China puts stuff like this out.
I also spotted defective wire in the string which actually had wire strands emerging from the plastic insulation. That's definitely a serious shock risk. Definitely one for the Chinese deathtrap collection.
Publicat de la Niciun comentariu:
Abonați-vă la: Postări (Atom)

ShareThis

Notiţă: Site-ul oficial al cercetaşilor sibieni, cu programe şi activităţi, legături etc. s-a mutat la adresa: scouts.ro.
Aici te afli pe un blog de uz intern şi neoficial al cercetaşilor sibieni, cu resurse din domeniile interesante pentru ei sau părinţii lor.
Share |

Publicitate

sigur.info-internet mai sigur pentru copii

LinkWithin

Related Posts with Thumbnails
what is my ip address?