Energia verde usucă Făgăraşul
Goana după certificate verzi populează râurile din România cu zeci de microhidrocentrale. Ecosistemele montane sunt grav ameninţate
Autor: PETRU ZOLTAN
"Băieţii deştepţi" au dat startul la goana după energie verde produsă prin intermediul microhidrocentralelor. Cei care nu au reuşit să pună mâna pe microhidrocentralele scoase la vânzare de Hidroelectrica s-au apucat să-şi construiască. În scurt timp, majoritatea apelor curgătoare din ţară urmează să fie captate şi căpuşate cu astfel de instalaţii, pentru ca "băieţii deştepţi" să poată produce energie electrică ieftină. O adevărată mină de aur pentru afaceriştii din domeniul energiei, însă un dezastru pentru mediu.
Piteştenii Gheorghe Badea şi Valentin Vişoiu sunt pionierii afacerilor cu microhidrocentrale în judeţul Argeş. Primul este patronul societăţii Subansamble Auto, iar celălalt controlează firma Conarg, fiind unul dintre cei mai mari constructori din judeţ. Totodată, Badea deţine acţiuni la mai multe companii din Argeş, la mai multe hoteluri printre care se află Star Piteşti, Posada Curtea de Argeş sau Cumpăna – Lacul Vidraru. De asemenea, mai are participaţii şi la Parcul Industrial Piteşti. Cei doi s-au asociat şi au demarat unul dintre cele mai ample proiecte de construire a microhidrocentralelor pe râurile Capra, Buda şi Otic din Argeş, prin firma Imob Expert Consulting SRL.
La jumătatea anului 2009, cei doi au început goana pentru a obţine toate avizele necesare demarării proiectului. Pentru început au primit un aviz favorabil de gospodărire a apelor de la Administraţia Bazinală Argeş Vedea – ABAV. Apoi, Agenţia pentru Protecţia Mediului Argeş a emis acordul de mediu pentru proiectul investiţional "Capacitatea de producţie şi distribuţie energie electrică – centrale hidroelectrice de mică putere", care prevedea amenajarea hidroenergetică pe râul Capra. Acesta urmează să fie captat în cinci locuri, unde vor fi construite cinci microhidrocentrale şi aducţiunile aferente. Alte patru vor fi construite pe râurile Buda şi Otic. Un an mai târziu s-au pricopsit şi cu autorizaţia de construire eliberată de Consiliul Judeţean Argeş, iar lucrările au fost demarate în primăvara acestui an.
La câteva luni după începerea lucrărilor au început să se vadă efectele dezastrului ecologic. În albia râului au fost amenajate drumuri de piatră, bătătorite de utilajele care transportă conductele pentru captarea apei, iar malurile au fost distruse. Totodată, zeci de conducte sunt depozitate din loc în loc, pe marginea drumului. Unul dintre experţii hidroenergeticieni din cadrul Ministerului Mediului a declarat sub protecţia anonimatului că lucrările ar trebui oprite, pentru că documentaţia de mediu este slab întocmită. "La acest proiect există mai multe probleme. În primul rând, se lucrează în albia râului. Utilajele nu au ce căuta acolo, pentru că afectează albia râului. O altă problemă o reprezintă faptul că conductele sunt în albia minoră a râului. Aceasta este un bun al statului. Apele Române nu ar fi putut concesiona albia râului", a precizat oficialul. Tot el a mai adăugat că pentru a asigura necesarul de apă pentru producerea energiei electrice râul Capra va fi secat pe anumite porţiuni. "Pentru aşa ceva nimeni nu poate da aprobare, mai ales că e râu de munte. La un moment dat, tubulaturile pot lua tot debitul de apă. Tot la un moment dat, populaţia de păstrăv va fi condamnată la dispariţie", a mai susţinut expertul.
În schimb, şeful ABAV, Adrian Moisescu, cel care administrează râurile din judeţul Argeş, susţine că există un aviz de gospodărire a apelor încă din anul 2009, iar din punctul său de vedere nu este nici o problemă că se lucrează în albia râului, pentru că muncitorii nu au cum să pună ţeavă fără ca utilajele să fie în râu. "Au avizul nostru, deci poate lucra oricine în albia râului", s-a răţoit Moisescu. Cât despre dezastrul din albia râului, a declarat că nu ştie nimic, pentru că sunt alte instituţii care ar trebui să ia măsuri în acest sens, aruncând pisica în curtea Gărzii de Mediu care, după spusele lui Moisescu, ar trebui să amendeze firma dacă râul este poluat. În schimb, comisarul regional al Gărzii de Mediu, Matei Iulian, a susţinut că în prezent se fac verificări în legătură cu acest proiect, că se consultă documentaţia, şi abia apoi comisarii vor fi trimişi în teren. "O să mai dureze cercetările", s-a eschivat Iulian.
Până să-şi mişte comisarii Gărzii fesele la faţa locului, lucrările continuă cu impact mare şi asupra pădurilor. Tăiatul de arbori nu pare să-i dea bătăi de cap directorului Direcţiei Silvice Argeş, Ion Dobrinoiu, care nu ştie încă dacă pădurea afectată de lucrări se află în proprietatea statului sau în cea privată. "Ne deranjează şi pe noi acest proiect. Am înţeles că au aviz de la Apele Române. Nouă nu ne-au cerut nici un fel de autorizaţie. Pădurea nu e proprietatea Direcţiei Silvice. Vă spun clar, e posibil să fie şi pădurea noastră. Nu mă luaţi pe mine la întrebări pentru că eu sunt directorul Direcţiei Silvice", s-a împăunat Dobrinoiu.
Gheorghe Badea a pus mâna şi pe râul Topolog, unde vrea să construiască alte patru microhidrocentrale prin firma Water Power Clean SRL. Potrivit memoriului de prezentare, cele patru hidrocentrale de mică putere au fost concepute să funcţioneze ca un tot unitar, respectiv apa de la centrala din amonte se uzinează la cea din aval, constituind un ansamblu hidroenergetic. Evaluatorul de mediu, Doru Oprea, susţine că reducerea sursei de apă în cazul de faţă dăunează faunei şi florei din zonă. "Dimensiunea impactului este însă cea care contează, dar nu poate fi cuantificată datorită informaţiilor relativ reduse existente în această etapă de analiză", a arătat Oprea.
Acest proiect urmează să fie demarat efectiv la începutul anului următor, iar după finalizarea lucrărilor cele două ansambluri hidroenergetice vor fi conectate la reţeaua naţională de transport a energiei electrice. Şi astfel, Badea şi Vişoiu se vor alătura "băieţilor deştepţi" din energie.
Piteştenii Gheorghe Badea şi Valentin Vişoiu sunt pionierii afacerilor cu microhidrocentrale în judeţul Argeş. Primul este patronul societăţii Subansamble Auto, iar celălalt controlează firma Conarg, fiind unul dintre cei mai mari constructori din judeţ. Totodată, Badea deţine acţiuni la mai multe companii din Argeş, la mai multe hoteluri printre care se află Star Piteşti, Posada Curtea de Argeş sau Cumpăna – Lacul Vidraru. De asemenea, mai are participaţii şi la Parcul Industrial Piteşti. Cei doi s-au asociat şi au demarat unul dintre cele mai ample proiecte de construire a microhidrocentralelor pe râurile Capra, Buda şi Otic din Argeş, prin firma Imob Expert Consulting SRL.
La jumătatea anului 2009, cei doi au început goana pentru a obţine toate avizele necesare demarării proiectului. Pentru început au primit un aviz favorabil de gospodărire a apelor de la Administraţia Bazinală Argeş Vedea – ABAV. Apoi, Agenţia pentru Protecţia Mediului Argeş a emis acordul de mediu pentru proiectul investiţional "Capacitatea de producţie şi distribuţie energie electrică – centrale hidroelectrice de mică putere", care prevedea amenajarea hidroenergetică pe râul Capra. Acesta urmează să fie captat în cinci locuri, unde vor fi construite cinci microhidrocentrale şi aducţiunile aferente. Alte patru vor fi construite pe râurile Buda şi Otic. Un an mai târziu s-au pricopsit şi cu autorizaţia de construire eliberată de Consiliul Judeţean Argeş, iar lucrările au fost demarate în primăvara acestui an.
La câteva luni după începerea lucrărilor au început să se vadă efectele dezastrului ecologic. În albia râului au fost amenajate drumuri de piatră, bătătorite de utilajele care transportă conductele pentru captarea apei, iar malurile au fost distruse. Totodată, zeci de conducte sunt depozitate din loc în loc, pe marginea drumului. Unul dintre experţii hidroenergeticieni din cadrul Ministerului Mediului a declarat sub protecţia anonimatului că lucrările ar trebui oprite, pentru că documentaţia de mediu este slab întocmită. "La acest proiect există mai multe probleme. În primul rând, se lucrează în albia râului. Utilajele nu au ce căuta acolo, pentru că afectează albia râului. O altă problemă o reprezintă faptul că conductele sunt în albia minoră a râului. Aceasta este un bun al statului. Apele Române nu ar fi putut concesiona albia râului", a precizat oficialul. Tot el a mai adăugat că pentru a asigura necesarul de apă pentru producerea energiei electrice râul Capra va fi secat pe anumite porţiuni. "Pentru aşa ceva nimeni nu poate da aprobare, mai ales că e râu de munte. La un moment dat, tubulaturile pot lua tot debitul de apă. Tot la un moment dat, populaţia de păstrăv va fi condamnată la dispariţie", a mai susţinut expertul.
În schimb, şeful ABAV, Adrian Moisescu, cel care administrează râurile din judeţul Argeş, susţine că există un aviz de gospodărire a apelor încă din anul 2009, iar din punctul său de vedere nu este nici o problemă că se lucrează în albia râului, pentru că muncitorii nu au cum să pună ţeavă fără ca utilajele să fie în râu. "Au avizul nostru, deci poate lucra oricine în albia râului", s-a răţoit Moisescu. Cât despre dezastrul din albia râului, a declarat că nu ştie nimic, pentru că sunt alte instituţii care ar trebui să ia măsuri în acest sens, aruncând pisica în curtea Gărzii de Mediu care, după spusele lui Moisescu, ar trebui să amendeze firma dacă râul este poluat. În schimb, comisarul regional al Gărzii de Mediu, Matei Iulian, a susţinut că în prezent se fac verificări în legătură cu acest proiect, că se consultă documentaţia, şi abia apoi comisarii vor fi trimişi în teren. "O să mai dureze cercetările", s-a eschivat Iulian.
Până să-şi mişte comisarii Gărzii fesele la faţa locului, lucrările continuă cu impact mare şi asupra pădurilor. Tăiatul de arbori nu pare să-i dea bătăi de cap directorului Direcţiei Silvice Argeş, Ion Dobrinoiu, care nu ştie încă dacă pădurea afectată de lucrări se află în proprietatea statului sau în cea privată. "Ne deranjează şi pe noi acest proiect. Am înţeles că au aviz de la Apele Române. Nouă nu ne-au cerut nici un fel de autorizaţie. Pădurea nu e proprietatea Direcţiei Silvice. Vă spun clar, e posibil să fie şi pădurea noastră. Nu mă luaţi pe mine la întrebări pentru că eu sunt directorul Direcţiei Silvice", s-a împăunat Dobrinoiu.
Gheorghe Badea a pus mâna şi pe râul Topolog, unde vrea să construiască alte patru microhidrocentrale prin firma Water Power Clean SRL. Potrivit memoriului de prezentare, cele patru hidrocentrale de mică putere au fost concepute să funcţioneze ca un tot unitar, respectiv apa de la centrala din amonte se uzinează la cea din aval, constituind un ansamblu hidroenergetic. Evaluatorul de mediu, Doru Oprea, susţine că reducerea sursei de apă în cazul de faţă dăunează faunei şi florei din zonă. "Dimensiunea impactului este însă cea care contează, dar nu poate fi cuantificată datorită informaţiilor relativ reduse existente în această etapă de analiză", a arătat Oprea.
Acest proiect urmează să fie demarat efectiv la începutul anului următor, iar după finalizarea lucrărilor cele două ansambluri hidroenergetice vor fi conectate la reţeaua naţională de transport a energiei electrice. Şi astfel, Badea şi Vişoiu se vor alătura "băieţilor deştepţi" din energie.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Comentariile sint moderate!