particular, nu atrag un temerar in mod deosebit.
Insa merita prezentata copiilor ca si o poveste ...
inchipuiti-va textul care urmeaza ca ar fi comentariul unui film realizat
cu materiale foto-video din acele vremuri ...
da, e o simpla poveste ... dar nu e frumoasa? ...
copiilor le plac povestile, totul este sa gasim modalitatea de a le spune povestea cercetasilor ...
http://www.federatia-filatelica.ro/pagini/expo_cercetasi.htm
În primăvara anului 1913, la liceul din Blaj se constituie, la îndemnul profesorului Alexandru Borza, prima legiune de Cercetaşi din România.
Cercetaşii erau sub comanda elevilor din cursul superior, coordonaţi de profesorul Borza.
Cam în aceeaşi perioadă profesorul Gheorghe Murgoci prezintă la Bucureşti o comunicare despre "boy scouts" pe care i-a întâlnit în timpul unei călătorii în Anglia. Murgoci a propus înfiinţarea unei secţii naţionale de "boy scouts" sub numele de "Pandurii României". Principele Carol, viitorul Rege Carol II, a propus ca această asociaţie să se numească "Cercetăşie", denumire care a şi fost adoptată.
În vara anului 1913 mai mulţi elevi ai Liceului Lazăr din Bucureşti, inspiraţi de un articol citit într-o revistă franceză ("Lectures pour tous") înfiinţează două "patrule de exercitare". Marin Demetrescu, Directorul liceului, susţine această initiativă, iar profesorul Vladimir Ghidionescu li se alătură şi ţine, în localul liceului, prima conferinţă despre Cercetăşie.
În Noiembrie 1913 Gabriel Giurgea scrie o broşură despre Cercetăşie şi o trimite tuturor directorilor şcolilor secundare din ţară.
Comandantul primelor patrule de cercetaşi este Colonelul Grigore Berindei.
În acelaşi timp s-a format şi un comitet (Colonelul Berindei, Gabriel Giurgea, Vladimir Ghidionescu, Maior Mandescu, Maior Uica, Capitan Sâmboteanu, Capitan Panaitescu şi Capitan Manicatide) care a reprezentat nucleul mişcării Cercetăşeşti organizate din România.
După izbucnirea războiului Colonelul Grigore Berindei solicită o audienţă la Regele Carol I şi, în prezenţa principelui moştenitor Ferdinand, îi explică acestuia rolul şi necesitatea Cercetăşiei în viaţa socială a României.
Principele Ferdinand se dedică trup şi suflet mişcării şi, în foarte scurt timp se înfiinţează un mare număr de legiuni, purtând nume de Voievozi şi Domniţe din trecut.
Astfel, în 1915, Asociaţia "Cercetaşii României" numara 12.976 membri, organizaţi în 34 de Legiuni şi 58 de Cohorte şi având 192 de comandanţi şi Instructori.
Comitetul Central al Asociaţiei votează, la începutul anului 1915 "Regulamentul de Administraţie" şi "Regulamentul Cercetaşului". Asociaţia este condusă de un Comitet Central cu 25 de membri.
Pe 8 Aprilie 1915 este promulgată Legea prin care Asociaţia "Cercetaşii României" este recunoscută ca "persoană morală şi juridică".
La 23 Aprilie 1915 se ţine, la Bucureşti, primul Congres al Comandanţilor.
În perioada 1916-1918, ani în care România a participat la război, activitatea cercetaşilor a fost legată de efortul de război şi plină de acte de eroism.
După război a urmat o perioada de aproximativ 10 ani, până în 1929, destul de confuză şi dezorganizată.
Activitatea a fost practic reluată în vara anului 1930 odată cu prima Jamboree Naţională de la Piatra Neamţ.
A doua Jamboree Naţională s-a desfăşurat între 5 şi 30 Iulie 1932 la Sibiu (Dumbrava Sibiului) şi a avut un enorm succes.
La Jamboreea de la Sibiu au participat peste 2500 de cercetaşi cazaţi în peste 1500 de corturi şi reprezentând 60 de organizatii naţionale şi internaţionale.
La Jamboreea Naţională de la Sibiu a participat şi Directorul Biroului Internaţional al Cercetăşiei, Sir HUBERT MARTIN, prieten şi camarad al legendarului Sir ROBERT BADEN-POWELL, creatorul Cercetăşiei.
Cristinel POPA
_________________
scouts.ro
(cercetasii sibieni a.k.a. scouts.ro: aventurieri-curiosi-simpatici)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Comentariile sint moderate!