Pentru parintii cercetasilor: Zece sfaturi utile in timp de criza primite prin JCITimisoara@yahoogroups.com

Lui Mayer A. Rothschild (1744-1812) i se atribuie cinica zicala:”Cind curge singele pe strazi, afacerile prospera”. Nu se stie daca intr-adevar a pronuntat aceste cuvinte, dar urmasul unui modest bancher din Frankfurt pe Main si-a construit cel mai mare imperiu financiar al vremii speculind situatia creata de revolutia franceza, iar fiul sau, Nathan, l-a dus la apogeu profitind de razboaiele napoleoniene si finantind inarmarea tinerei Prusii. Morala? Nici in economie nu exista situatii – chiar si in timpul celor mai dramatice crize – in care TOATA – lumea pierde. De fapt, apele agitate scot mai bine in evidenta dibacia navigatorilor.
Chiar daca nu au avut anvergura actualei crize fianciare/economice, turbulentele anterioare au fost suficient de semnificative pentru a naste o “filozofie” a traversarii lor cu mimimum de daune. Ne referim atit la antreprenori, cit si la angajati. Incercam sa le schitam in cele ce urmeaza.

1. Nervii tari. Nu dati atentie zvonurilor, nu alergati la casa de schimb pentru a cumpara euro sau dolari la primul sfat al unui vecin “informat”. In timpul crizelor turbulentele sunt mai importante, dar nu in mod necesar durabile ca tendinte. Faceti calcule precise in privinta economisirii si nu uitati ca depozitul bancar este cea mai sigura cale de protejare a banilor “pentru zile negre” si nu speculatiile bursiere, de pilda.

2. Nu abandonati in mod automat planurile de investitii. Unele afaceri sau achizitii pot fi aminate/inghetate, altele nu fara riscul de a le deteriora valoarea, uneori iremediabil. Un teren care astazi valoreaza jumatate din cit valora acum un an – in functie de locatie, etc – isi poate recapata pretul initial intr-o perspective viitoare. Daca nu aveti nevoie de lichiditati, nu-l vindeti in ideea ca, pentru citeva luni sau chiar un an, s-ar putea ca pretul acestuia sa se diminueze in continuare.

3. Ca salariati, nu acceptati in mod automat amputarea unor drepturi pe ideea ca piata fortei de munca este mai “fierbinte”. Este un reflex al unui management lipsit de imaginatie/idei reale de a profita de contextual inflamat si a reduce (uneori din principiu, nici macar in baza unei situatii financiare justificate) numarul de salariati sau veniturile acestora pe ideea ca oamenii – speriati de perspectiva somajului – accepta fara cricnire asemenea comportamente.
Contractele sunt contracte si in timp de criza – si instantele de judecata aisderea.

4. Nu ocoliti bancile ca si cum ar fi ciumate; daca au devenit mai circumspecte/dramuite in privinta creditarii destinate consumului/investitiilor, nu inseamna ca sporirea prudentei este un gest ostil fata de potentiala clientela. Dimpotriva, inseamna ca presupusul parteneriat client-banca devine mai profesionist si mai onest. In vremea cind economia “duduia”, multi s-au inglodat in credite dincolo de cit le permitea plapuma si pentru ca bancile au fost prea “darnice”.
Situatia actuala este aceea de normalitatea si nu “desfriul” de consum din ultimii doi-trei ani.

5. Exista o lege economica numita “legea lui Engel” – relationarea dintre criza si consumul zilnic (mincare, intretinere, loisir, etc). S-a observat ca in vremuri de criza, consumatorii – aparent paradoxal – “arunca” mai usor banii pe cosnita zilnica.
Explicatia este ca multi abandoneaza obiectivele pe termen lung – achizitionarea unei locuinte, schimbarea automobilului, renovarea casei, etc – si atunci “creste” partea din venituri alocata genului de consum care nu produce roade in viitor.
Daca renuntati sa adunati in continuare bani pentru o locuinta, de pilda, nu cheltuiti ceea ce deja aveti pentru o excursie in Maldive sau nu cumparati un telefon mobil de ultima generatie; pastrati-i la banca pentru revenirea vremurilor mai bune.

6. Nu abandonati ideea unui job mai bun, chiar daca pare un salt in gol. Criza nu inseamna incremenire si asteptare intr-o aeronava in turbulente, ci, dimpotriva, accelerarea reflexelor si sporirea flexibilitatii. In timpul Marii Crize (1929-1933), in SUA, nivelul de trai a peste 50 la suta din populatie A CRESCUT, nu a scazut. Cei care si-au pastrat locul de munca si salariul, au trait mai bine pentru simplul motiv ca preturile au scazut, urmind diminuarea cererii solvabile. Prin urmare, salariul real (deci cantitatea de bunuri si servicii care pot fi achizitionate cu un salariu nominal) a crescut, nu a scazut. Ratarea unei oportunitati, din cauza stresului social, va poate situa in “sectorul” victimelor.

7. Nu luati decizii in baza unor “discutii” neprofesioniste – inclusiv unele purtate in massmedia – ci urmariti cu atentie opiniile exprimate de cei care decid si de reprezentantii legitimi ai mediului de afaceri, a caror competenta profesionala a fost dovedita in timp. Vremurile de criza sunt pline de “profeti”.

8. Managerii trebuie sa dea dovada mai mult decit oricind de competenta si imaginatie; cu cit mediul de afaceri este mai ostil, cu atit este vremea proiectelor noi, care permit intrarea pe noi nise de piata, daca cele deja fidelizate in vremurile de crestere incep sa se fisureze.

9. Increderea in leadership este esentiala – fie ca vorbim de nivelul unei companii, fie de cel national. Este cu atit mai important sa ai incredere in pilot cu cit traseul este mai accidentat. Capacitatea de comunicare a oficialilor va fi esentiala in dezvoltarea crizei, care are si o importanta componenta psihologica.

10. Unele firme pot supravietui doar schimbindu-si profilul – de pilda, era absurd ca intr-o tara de dimensiunile Romaniei sa existe numai in Capitala peste 2.000 de agentii imobiliare. Aceasta situatie a fost rezultatul unei conjuncturi inerent limitate in timp. Insa – chiar in scenariul pesimist al unei recesiuni – unele sectoare isi vor mentine dinamismul (comertul cu bunuri de uz curent, sectorul IT&T, turismul, etc).

Ar mai fi de subliniat un lucru important. “Viteza” iesirii Romaniei din criza depinde esential de ritmul in care economia globala in general si aceea a Uniunii Europene (de care suntem legati omblical) in special vor depasi faza critica. Numai consumatorii din SUA cumpara in fiecare an marfuri si servicii care insumeaza 10.000 de miliarde de dolari anual, adica echivalentul a peste o treime din PIB-ul mondial.

O mare parte a acestor bunuri provin, fireste, din import (inclusiv- intr-o mica masura, din pacate, din tara noastra). Fara turarea motoarelor principale ale economiei mondiale, micuta barcuta romaneasca va naviga cu sau fara voie prin furtuni de o mai mare sau mai mica intensitate.

Analiza de Eugen Ovidiu Chirovici

De reflectat ... um mesaj de pe grupul suflet-l

In timpul crizei globale, exista o multime de lucruri pe care le putem invata din intelepciunea simpla a Micului Print.
 
Toti incearca sa indice motivele care ne-au condus la criza financiara, si multi scriu foarte lungi dizertatii pe aceasta tema. Dar realitatea problemei  este ca motivul poate fi rezumat in doar trei litere: E-G-O, asa cum multi isi dau seama astazi.
 
Cu alte cuvinte, noi suntem tarati in aceasta dezordine deoarece relatiile noastre interpersonale nu sunt construite pe principiul "Iubeste-ti aproapele ca pe tine insuti", ci mai degraba pe principiul "Ce este in aceasta pentru mine?". Asemeni tuturor problemelor noastre, criza financiara este un rezultat al actiunilor, gandurilor si dorintelor noastre centrate pe sine.
 
De curand conducatorii financiari, analistii si jurnalistii au recunoscut ca criza finaciara este o criza reala a valorilor morale.  "Noi nu avem doar nevoie de o eliberare financiara pe cautiune", a scris Thomas L. Friedman in comentariul Op-Ed din 16 Decembrie in The New York Times, "Noi avem nevoie de o eliberare etica pe cautiune.Nu vreau sa ucid spiritele animalice utile sa conduca capitalismul-dar Nu vreau sa fiu mancat de nici unul dintre ele". Si prietene, are el dreptate? Asa cum criza actuala demonstreaza,lacomia nepotolita a oamenilor a predispus la aparitia "panoului publicitar" al mentalitatii acumularii iresponsabile, pana cand "gramada"  in care au facut mai departe provizii a inceput sa se incline .
 
Dar in timp ce conducatorii finantisti incearca sa-si  revina datorita faptului ca criza i-a prins fara protectie, aceasta dovedeste ca cativa deja au stiut despre perspectivele in timp ale modului lor de abordare economic autocentrat....
 
Conversatia dintre Micul Print si omul de afaceri (extrase selectate din cartea "Micul Print" scrisa de Antoine de Saint-Exupéry mai bine de jumatate de secol in urma):
 
" Si ce faci tu cu 5 sute de milioane de stele?"
"Nimic. Le am in proprietate."
"Si ce avantaj iti aduce tie ca esti proprietar peste stele?"
"Aceasta imi aduce avantajul ca ma face bogat."
"Si ce avantaj este acesta ca te face bogat?"
"Aceasta face posibil pentru mine sa cumpar multe stele, in cazul cand sunt descoperite vreodata."
"Cum este posibil pentru cineva sa fie proprietarul stelelor?"
"Eu le administrez, " reformuleaza omul de afaceri.
"Eu le socotesc si le resocotesc..."
Micul print nu a fost inca satisfacut.
"Daca eu as avea un fular de matase", spuse el,
"As putea sa il pun pe gatul meu si sa plec cu el",
"Daca as avea o floare, as culege-o si as lua-o cu mine. Dar tu nu poti sa culegi stelele de pe cer..."
"Nu. Dar pot sa le pun intr-o banca."
"Ce mai inseamna si asta?"
"Aceasta inseamna ca eu scriu numarul stelelor mele pe o hartie mica. Si apoi pun aceasta hartie intr-un sertar apoi il incui cu o cheie."
"Adultii sunt desigur cu totul extraordinari", a spus Micul Print simplu, vorbind cu el insusi in timp ce isi continua calatoria"
 
Articol preluat din ziarul Kabbalah Today (www.kabtoday.com) traducere Adriana Stanciu
 
adrian

Cum sa supravietuim crizei economice

Ne afecteaza pe toti, mai devreme sau mai tirziu ... iata citeva sfaturi de bun simt date de http://milionarulmioritic.com :

Pentru a supravietui trebuie sa ne bazam pe reducerea cheltuielilor. Eliminarea tuturor cheltuielilor care nu sunt strict necesare. Noi recomandam:

• Reducerea consumului de energie.
• Ar fi indicat ca cei de la orase sa-si procure macar o parte din alimente de la micii producatori agricoli, sprijinindu-se reciproc.
• Folosirea de mijloace alternative de deplasare in locul masinilor
• Renuntarea la cartile de credit in favoarea cartilor de debit pentru a elimina posibilitatea cheltuielilor facute peste limita sursei de venit (n.n. cartea de credit e cea in care banca te crediteaza cu o suma de bani, pe care o dai bancii inapoi cu dobinda, minim 25%, cartea de debit este cardul bancar pe care firma iti vireaza banii tai din salar ... ele arata la fel ca si card bancar fizic, dar au altceva in spate)
  
• Rambursarea in avans creditului luat daca acest lucru este posibil. Nu mai luati nici un credit de nici un fel! Dobanzile pot exploda similar situatiei de la inceputul anilor nouazeci, care a produs prabusirea Caritasului. Acum traiti un Megacaritas global.
• Cautarea nisei unde cunostintele, abilitatile d-voastra pot fi valorificate.
• Cautarea de investitii, in cazul in care aveti resurse materiale peste nevoile curente, care prezerva valoarea economiilor.

Dintre aceste investitii posibil aducatoare de profit amintim:

• dintre actiunile companiilor listate la bursa este foarte putin probabil sa scada valoarea actiunilor firmelor de medicamente. In timpul crizei economice numarul bolnavilor creste, din pacate. La fel vor avea mult de lucru firmele de recuperare.
• daca aveti posibilitate cumparati aur, dar experienta arata ca se valorifica mult sub pretul pietei in cazul in care sunteti la ananghie.
• terenuri
• achizitionarea de imobile in situatiile de criza intotdeauna reprezinta o investitie buna.
• cumpararea de obiecte de arta

Cititi toate articolele la:

http://milionarulmioritic.com/2008/11/07/cum-sa-supravietuim-crizei-economice/
http://milionarulmioritic.com/2008/11/10/cum-supravietuim-crizei-economice-partea-a-ii-a/
http://milionarulmioritic.com/2009/02/04/documentar-surse-de-venit-rezistente-la-criza/
http://milionarulmioritic.com/2008/11/28/cum-sa-profiti-financiar-de-pe-urma-crizei-mondiale/

Iata si un documentar despre bani. Banii ca si datorie. Bulversant film!