Azi, 2 Aprilie se implinesc 30 de ani de cind Bunica mea din partea tatei a adormit. Eu mai am extrem de putine amintiri din copilarie, fiindca tot acum 30 de ani, la inceput de vara, un accident grav pe munte a facut sa ma lovesc la cap, sa stau mult la reanimare, sa-mi pierd amintirile. Nu-mi recunosc multi colegi din scoala generala, dar totusi, amintirile prajiturilor facute de Bunica, cu scortisoara si zahar pudra vanilat mi-au ramas.
Dragi cercetasi iubiti-va parintii, fratii, bunicii, pe toti cei dragi voua, si asta, in fiecare zi. Alaturi de sanatate, dragostea celor dragi e cel mai de pret dar, pe care il puteti oferi si primi. Si daca vreti sa fiti iubiti, daca vreti iubire, intii incercati s-o oferiti.
De fapt, odata veti realiza ca aveti nevoie de asta, voi singuri, de aceea va "trag de atentie" acum.
Am gasit doua poze cu Bunica: in prima e alaturi de tatal meu, in a doua alaturi de mine.
Eu am amintiri frumoase. Va doresc sa aveti si voi amintiri frumoase de cind sinteti mici.
Cu drag, Radu